Eurotrip
mesterescu

Ouale incondeiate - adevarate mici opere de arta

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Oul, reprezentare a fertilitatii si a vietii in simbolistica universala, capata, in perioada Sfintei Sarbatori de Pasti cu totul alte conotatii, in special de natura religioasa. Primele oua au fost inrosite cu aproape 2.000 de ani in urma, de singele lui Iisus, cel care a fost rastignit pentru mintuirea oamenilor. Sacrificiul sau a ramas pentru vesnicie consemnat in aceasta traditie pastrata cu sfintenie in casa oricarui bun crestin. In semn de pretuire a jertfei Mintuitorului, femeile din Bucovina au devenit adevarate artiste, trudind ore intregi la realizarea unui ou incondeiat, in care se regasesc pe linga simbolurile religioase si cele care dau speranta pentru o viata mai buna. Arta practicata de aceste truditoare este recunoscuta, in prezent, nu numai la noi, multe dintre ele facind in perioada premergatoare Sfintei Sarbatori a Pastelui demonstratii de incondeiere a oualor, in diverse tari din intreaga lume. Inventivitatea artistelor s-a dovedit a fi fara limite, fiecare sat din Bucovina avind propria tehnica de incondeiere. Cit timp rapeste pictarea unui ou, e greu de apreciat chiar de catre creatori. In ce priveste pretul de comercializare, intre 6.000 - 10.000 de lei, la prima mina, in functie de marimea oului si de complexitatea modelului, el nu acopera, desigur, orele de migala ale artistului
    Cite culori, atitea straturi de ceara
    Brodina este una din comunele renumite pentru incondeierea oualor. Aici, aprope la fiecare casa este o femeie care trudeste cu rabdare creind, incetul cu incetul, micile opere de arta. Femeile din Brodina au ajuns sa incondeieze oua nu numai in postul Pastelui, ele desfasurindu-si migaloasa activitate mai ales iarna.
    Aici am gasit-o pe Lilica Popescu, de 35 de ani, lucrind cu migala la incondeierea unor oua. Fetita ei, Lavinia, cu toata ambitia celor 7 anisori, isi concentrase atentia pe aceasta activitate. Trasa si ea modelul pe un ou pregatit sa devina mic obiect de arta, cu o precizie si o usurinta incredibile. Mama ei a invatat, tot de micuta, sa incondeieze oua, de la o matusa de pe Valea Brodinei, pe care o ajuta, mai intii in joaca, asa cum face fiica ei, azi. Lilica Popescu foloseste atit modelele traditionale, geometrice, ale zonei, cit si altele, create sau adaptate de ea. Unele sint invatate de-a lungul anilor si se astern pe coaja alba a oului, parca de la sine. Altele necesita mai multa munca pentru a fi descifrate. Ea a trecut modele pe foi care o ghideaza pe drumul acestei arte, dar este receptiva la orice alt model, pe care nu se sfieste sa-l incerce. Ne-a aratat o ilustrata cu oua incondeiate, primita, de undeva, din America, si care s-a dovedit a fi o sursa buna de inspiratie. Tehnica incondeierii oului folosita aici, se bazeaza pe ceara de albine, topita si metinuta calda cu ajutorul unui dispozitiv cu bec. Acesta, urmas al opaitului de odinioara, este realizat, la fiecare casa, in alta maniera.
    Mai intii sint pregatite ouale care se spala si se golesc cu o pompita speciala, sau mai nou, cu seringa. Folosind un toc astfel realizat incit distribuie uniform ceara, se contureaza pe alb, modelul. Apoi oul se introduce in prima culoare, cea care va constitui, de altfel, baza, si care da in zona denumirea de "ou facut pe galben, pe rosu, pe verde sau pe albastru". Dupa ce este scos din aceasta prima baie de culoare, oul se va imbogati cu noi elemente geometrice, trasate cu ceara, de fapt continuarea modelului initial. O alta introducere in vopsea, ii da oului o alta imagine. Modelul incepe sa fie trasat din ce in ce mai miniatural, fiecare baie de culoare acoperind diferite zone ale sale. Negrul ramine intotdeauna la urma. Cind, in sfirsit, este gata, cu un prosop incalzit, se sterge ceara de pe oul care va ramine imbracat in armonia de culori utilizate. Pentru fixarea vopselelor care sint cele obisnuite pentru vopsitul tesaturilor, ouale sint acoperite cu lac ce le va conferi, suplimentar, si stralucire. Acum micutul simbol al sarbatorilor de Pasti este gata sa-si poarte mesajul. El va fi daruit la biserica, in noaptea Invierii, sau la parinti, nasi, prieteni. Lilica Popescu ne-a spus ca, din multe locuri, vin persoane care dau comenzi pentru oua, nu numai in postul Pastelui.
    "In general, cei care pleaca in Germania, la cunostinte, rude, dau comanda, fiecare dupa cum prefera. Unii vin cu modelul lor, altii spun cum si l-ar dori, dar oricum, se cauta acela maruntel tare", ne-a precizat ea.
    In ce priveste culorile utilizate, ea a adaugat ca "traditionale, sint alb, galben, portocaliu, rosu si negru, dar acum se folosesc aproape toate nuantele. La un ou se folosesc 5-6 culori si, uneori, si mai multe".
    De la pictura pe sticla, la pictatul oualor
    Silvia Scheul, din Ciocanesti, Iacobeni, face de mai bine de 30 de ani, oua pictate si nu incondeiate cum este traditia aici si cum a facut, de altfel, si mama sa. Tatal ei, Dumitru Tomoioaga, este unul dintre acei adevarati mesteri populari ce a lucrat toata viata la infrumusetarea caselor din aceasta zona. El a fixat si a creat multe din motivele traditionale de pe fatadele locuintelor din Ciocanesti, care au facut celebru acest sat in intreaga tara, transformindu-l, nu o data, in emblema a Bucovinei. Silvia Scheul a avut la indemina, inca de mica, vopselele tatalui ei pe care l-a ajutat in activitate. Manifestarile ei artistice s-au facut simtite inca din perioada copilariei, pe cind Silvia picta atit pe sticla, cit si pe carton. Apoi, dupa o discutie avuta cu o calugarita, tinara Silvia a incercat sa picteze pe oua, folosind numai motive iconografice. A reusit, ouale pictate de ea fiind foarte repede apreciate.
    "Tot ceea ce fac fac doar de placere, nu comercializez, desi ramin repede fara creatiile mele, pe care le daruiesc tuturor celor care imi trec pragul", ne-a declarat Silvia Scheul.
    Femeia, singura din zona care foloseste aceasta tehnica, si-a scolit si cele 3 fete, Eugenia, Rebeca si Ileana, care, insa, nu stiu sa incondeieze oua in stil traditional. Ele picteaza oua, dar folosind alte elemente decorative: zoomorfe, florale, rareori iconografice.
    Despre tehnica pe care o utilizeaza, Silvia Scheul ne-a povestit ca ouale sint golite de continut, spalate si degresate. Vopselele utilizate sint cele in ulei, folosite in mod constant de pictori si bronzul, in special la realizarea aurei sfintilor. "Lucrez, in general, cu pensule mici, pentru fiecare culoare. Dupa ce termin de pictat oul, il las sa se usuce, cel putin doua zile, pentru ca acest tip de vopsea se usuca destul de greu. Cind vopseaua s-a uscat complet, urmeaza lacuirea, ceea ce da oului o stralucire aparte", a precizat Silvia Scheul. Folosindu-se de acest stil de pictat oua, femeia abia reuseste sa realizeze 5 oua intr-o zi, fara, insa, sa mai faca alte treburi. De aceea, Silvia, picteaza oua oridecite ori simte nevoia si, de asemenea, de cite ori treburile gospodariei ii dau ragaz si pentru arta sa.
    "Scrisul oualor e ca si scrisul unei melodii, al unei poezii"
    Desi nu atit de renumita pentru incondeierea oualor ca Breaza, Moldova Sulita sau Moldovita, comuna Pojorita isi are propriile artiste, ale caror creatii au fost apreciate pina si in Olanda. Una dintre cele mai tinere creatoare din zona, dar care practica aceasta indeletnicire de 28 de ani, este Elena Caliniuc. Dupa cum ne-a povestit, ea a invatat sa "scrie" oua de la soacra ei.
    "La noi, in lunea Pastelui, baietii umbla cu <udatul>, cu parfum, pe la fetele de maritat. Acestea, ca recompensa, trebuie sa le ofere baietilor cite un ou inrosit. Dorind, insa, sa-i dam gata pe baieti, ne-am intrecut in a picta cele mai frumoase oua. Soacra mea era renumita in faptul ca <scria> si nu picta oua, si de aceea, eu, vrind sa le fac in ciuda la celelalte fete, m-am tinut de capul ei pina m-a invatat si pe mine cum se face. Asa am ajuns sa ma marit si cu feciorul ei", ne-a precizat Elena Caliniuc.
    Spre deosebire de alte zone, aici, ouale nu sint golite, ci sint scrise dupa ce sint fierte bine. Scoase din apa fierbinte, acestea se sterg si calde, inca, li se aplica schema modelului ce urmeaza a fi scris, cu tus galben. Formelor li se da contur cu penita, cu tus negru. Apoi se incepe scrierea propriu zisa, acoperindu-se dublurile cu maro inchis. Ulterior, se umplu spatiile astfel formate pictindu-se efectiv in culori armonios alese, intregul ou. In zona Pojorita, culorile traditionale sint rosu, maro si verde, pentru scrierea unui singur ou folosindu-se 2-3 nuante de rosu, 4 de maro si 3 de verde. Mai modern, s-a introdus si nuanta de bleu, dar aceasta culoare este, inca, foarte putin acceptata, lumea fiind conservatoare. Elena Caliniuc foloseste, in general, galusurile existente in comert, la care a trebuit sa revina, dupa ce citiva ani la rind, a utilizat niste vopsele pasta, pe care i le facusera cadou niste olandezi impresionati de arta sa. In ceea ce priveste motivele folosite, studiind ouale scrise de Elena Caliniuc, s-ar putea realiza un adevarat studiu etnofolcloric. Ochi de paun, codita de paun, bradulet, conul de brad, modelul de camasa nationala cu "briie costisete", modelul de covor national, stelute si, evident, modelul de crucita, ca doar este Pastele, sint numai citeva dintre cele folosite in zona Pojorita. La acestea, Elena Caliniuc a adaugat motivele iconografice, realizind cu maiestrie chipurile lui Iisus si ale Fecioarei Maria. Despre cum ajunge oul sa-si capete haina de sarbatoare, Elena Caliniuc ne-a spus ca e rezultatul unei inspiratii de moment, de aceea ea nu poate crea doua oua identice. "Fiecare ou isi are propriul model, in functie de forma, culoare, marime, iar vopselele pe care le folosesc se armonizeaza ca la tesut sau ca la cusut. Nu am un tipar pe care sa-l urmez. Este ceva ce-ti vine, ca atunci cind scrii o melodie, o poezie", a adaugat artista din Pojorita. De asemenea, ea ne-a povestit ca la scrierea oualor este ajutata si de copiii ei, doua fete si un baiat, care, inca de mici au deprins aceasta "meserie". "De cind au stiut cum se tine penita in mina, copiii mei nu au mai avut vacanta de primavara, pentru ca eu nu scriu oua decit in postul Pastelui, mai ales la cererea satenilor sau a celor care stiu ca eu scriu frumos", a mai precizat Elena Caliniuc. (Adina CALDARUS, Liana SAVESCU)
    top Local News
    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Să ne fie ruşine cu asemenea baroni

    Cosmin PAȘCA

    Să ne fie ruşine cu asemenea baroni

    Ce poţi spune despre inteligenţa unei naţiuni care se lasă furată de unul ca Şova?

    Filmuletul zilei

    opinii

    Cu bune şi cu rele

    George ŢURCĂNAŞU

    Cu bune şi cu rele

    Dorindu-le ca de tot ce ne fac ei (politicienii) nouă să se bucure din plin şi domniile lor, am să mă opresc aici, încercând să caut “simetria” prin infrastructura de transport ieşeană.

    Boss

    Ioan MILICĂ

    Boss

    Prin copiii mei, sunt în toate şi peste tot. Ochii şi urechile lor sunt ochii şi urechile mele. Văd tot şi aud tot. Ascultă la mine, boss, că-mi eşti ca un copil. Dacă vrei să fii cu adevărat greu, nu există altă posibilitate de a şti în orice clipă cum se face mălaiul şi cine îl mestecă.

    “Nihil SI(n)E Deo”

    Florin CÎNTIC

    “Nihil SI(n)E Deo”

    Până de curând, mă tot întrebam la ce foloseşte acest spectacol grotesc şi mi se părea bizar ca acest personaj, probabil recrutat de spionajul ceauşist, să aibă o asemenea protecţie şi vizibilitate în ţară şi nu, cum ar fi fost mai probabil, în străinătate. E o întrebare ce merită dezbătută în curând.

    Propunerea redactorului sef

    Robert Turcescu nu trebuie să iasă aşa din scenă

    Toni HRITAC

    Robert Turcescu nu trebuie să iasă aşa din scenă

    Ar trebui să calculeze ravagiile făcute în breaslă şi să încerce o cât de câtă “acoperire” a acestora. Trebuie să meargă cu mărturisirile până la capăt.

    Caricatura zilei

    Vorbitul la telefonul mobil poate fi dăunător

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Mergeţi la alegerile prezidenţiale?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.