Doi tineri dependenti de droguri si-au spus povestea unor elevi
Data publicarii: 23/03/2001
Cei doi tinjesc dupa viata linistita pe care au dus-o inainte sa se apuce de droguri si lupta sa ajunga la normalitate.
Elevii clasei a VII-a a Scolii numarul 23 din sectorul 2 al Capitalei s-au intilnit, joi, cu doi tineri dependenti de droguri internati in Spitalul "Alexandru Obregia", unul avind aceeasi virsta cu scolarii, cu scopul de a explica semenilor lor cit este de grea si complicata viata unui narcoman, a declarat Rodica Nastase, sef Sectie 15 Psihiatrie din cadrul unitatii sanitare.
Intilnirea a fost organizata de Fundatia Delphi, a carei presedinta este doctorita Nastase, in cadrul unui program de parteneriat, intitulat "Sanse egale in educatie", dintre organizatia nonguvernamentala si Scoala 23. Reuniunea s-a desfasurat in prezenta dirigintei clasei a VII-a, a profesoarei de biologie, a medicul scolii si a unui psiholog.
"Este pentru prima data cind scoala vine la medic, si nu invers, dar si mai important este faptul ca prin aceasta actiune au fost pusi fata in fata copii la virsta vulnerabila cu colegi de aceeasi virsta sau mai mari care au cazut prada tentatiei de a consuma halucinogene si care acum sint deja dependenti de droguri", a precizat doctorita Nastase.
Povestile reale ale tinerilor consumatori de droguri a fost socante pentru scolarii de 15 ani, lucru pe care contasera, de altfel, organizatorii. Experienta a fost inedita si pentru profesorii care i-au insotit pe elevi, ei traind cu aceeasi intensitate emotiile unei astfel de intilniri.
Echipa terapeutica a reusit sa puna in valoare calitatile, ascunse in spatele consumului de droguri, ale tinerilor respectivi, transformindu-i pentru doua ore in consilierii unor tineri expusi tentatiei de a gusta din substantele cu efecte halucinogene.
"Am incercat ca, prin responsabilitatea cu care i-am investit pe tinerii toxicomani, de a tine un curs despre propria lui viata, in fata a 25 de scolari, sa il convingem, pe cit posibil, sa nu se lase cooptati in retelele traficantilor de droguri", a adaugat presedintele fundatiei Delphi.
Cei doi tineri dependenti au 15, respectiv 18 ani. Cel mai mare a fost internat de sase ori pentru dezintoxicare, in diverse spitale, printre care si cel in care se afla in prezent. Cel mai mic se afla internat pentru prima data.
Profesorii au urmarit, prin intrebarile puse celor doi, sa afle daca tinerii s-au drogat in scoala sau daca "marfa" a fost cumparata in perimetrul unitatii de invatamint, daca medicul scolar a observat ca au un comportament deosebit si cind au aflat profesorii despre acest lucru. In plus, dascalii au insistat sa stie care era relatia parintilor cu scoala.
Pentru scolari a fost important sa afle cit costa o "portie" de drog pe zi si pe luna, daca tinerii narcomani mai merg la scoala si de unde si-au procurat drogurile, dar, mai ales, unde le consumau. Curiozitatea elevilor de 15 ani a crescut cu fiecare raspuns, asa ca au continuat sa intrebe daca tinerii au chiulit mult de la scoala, de unde au avut bani, daca au furat vreodata, daca le-a murit vreun coleg din cauza consumului de droguri, daca fumeaza sau beau alcool.
Raspunsurile celor doi au fost precise si extrem de sincere. In general, drogurile au fost cumparate din afara scolii si au fost consumate in discoteci, la cafenele Internet, in sali de jocuri mecanice, in scara blocului sau in parcuri, dar si acasa, cind parintii erau plecati. Cei doi au chiulit de la scoala, cel mare a intrerupt cursurile, iar parintii veneau la scoala sa discute cu cu profesorii sau cu dirigintii, dar degeaba, nu i-au putut opri. Baiatul de 18 ani a vindut aproape totul din casa, de la mixer, televizor, calculator, pina la haine, ca sa aiba bani de droguri, care costau peste zece milioane de lei pe luna. A fost arestat 18 zile pentru ca politistii l-au crezut traficant, dar, de fapt, el era consumator. Ambii au spus ca fumeaza si chiar beau alcool. Baietii au recunoscut ca si-au nenorocit familia, dar si pe ei. "Eram mereu darimati fizic si psihic, toata lumea ne ocolea, in afara de traficanti. Nu mai aveam prieteni, iar familia nu ne mai intra in voie. Ne simteam foarte rau, dar nu ne mai puteam opri. Aveam dureri groaznice de oase, o stare permanenta de greata si voma. Daca nu am fi ajuns la spital, sigur am fi sfirsit in puscarie sau in groapa", au mai spus cei doi.
Cel mai greu moment al intilnirii a fost acela in care tinerii au fost obligati sa recunoasca faptul ca au vazut cum unii tineri au murit din cauza supradozelor. Unul dintre acestia luase o doza normala, care a fost insa picatura care a "umplut paharul".
Cei doi tinjesc dupa viata linistita pe care au dus-o inainte sa se apuce de droguri si lupta sa ajunga la normalitate. Privindu-i pe scolarii pe care i-au avut in fata, ei au spus ca si-ar fi dorit sa nu fi ajuns niciodata in aceasta postura si au recunoscut ca ar vrea sa fie din nou scolari, sa aiba o familie normala si sa se bucure de viata. Ei stiu foarte bine ca nu vor scapa usor de traficanti, care "isi tin victimele cu ghearele". Totusi, tinerii sint hotariti sa rezise tentatiilor si conteaza pe spijinul familiei si al doctorilor din spital.
La rindul lor, scolarii au inteles ca ar fi mai bine sa joace fotbal sau sa zburde liber, decit sa stea tintuiti intr-un spital, sa umble disperati dupa prafurile datatoare de iluzii sau sa fure pentru a le putea cumpara.