Curtea Suprema de Justitie (CSJ) i-a condamnat, luni, la inchisoare, pe cei trei ofiteri superiori ale caror ordine au determinat uciderea a 50 de militari si ranirea altor 13, in decembrie 1989, la Otopeni.
Maiorului Dumitru Draghin i-a fost confirmata condamnarea la opt ani de inchisoare, gen. Grigorie Ghita a primit o pedeapsa de sase ani de inchisoare, iar capitanul Ionel Zorila - patru ani de inchisoare.
In plus, cei trei vor trebui sa plateasca, in solidar cu Ministerul Apararii Nationale, catre cele 46 de parti civile constituite in dosar, daune materiale si morale insumind 37,5 miliarde de lei.
Sentinta de luni a CSJ este definitiva.
La 3 martie 2000, generalul maior Dumitru Draghin, comandantul Diviziei 70 Aviatie si comandant al intregului dispozitiv de aparare al zonei Aeroportului Otopeni, a fost condamnat la opt ani de inchisoare, pentru ucidere din culpa, precum si la plata, impreuna cu MApN, a unor despagubiri de aproximativ 1,5 miliarde de lei, catre raniti si rudele celor ucisi.
In acelasi proces, completul de trei judecatori al instantei supreme i-a achitat pe generalul Grigorie Ghita, comandantul trupelor de Securitate, si pe capitanul Ionel Zorila, comandantul dispozitivului de aparare din fata aerogarii. Parchetul a facut recurs fata de acesta sentinta, cerind si condamnarea celorlalti doi ofiteri. Asupra recursului s-a pronuntat, luni, Curtea Suprema.
Generalii Draghin si Ghita, precum si capitanul Zorila, au fost trimisi in judecata pentru uciderea din culpa a 50 de militari si vatamarea corporala a altor 13. Victimele erau militari in termen si ofiteri ai UM 0865 Cimpina si primisera ordin sa intareasca paza si apararea Aeroportului Otopeni.
Rudele celor ucisi si raniti in timpul masacrului de la Otopeni au cerut condamnarea celor vinovati de producerea tragediei din noaptea de 22/23 decembrie 1989.
"Daca-i omorau pe toti, astazi am fi fost parinti de teroristi. Dupa macel, ranitii au fost luati prizonieri de cei care au declanst focul, au fost maltratati. Au fost militari care, dupa 30 de ore de cind au fost raniti, mai miscau", a declarat in fata instantei Gheorghe Oprea, tatal unui militar ucis la Otopeni.
El a mai afirmat ca 14 soldati morti au fost dusi intr-o magazie, unde au fost descoperiti de un coleg al lor, dupa citeva zile. "Daca nu-i gasea, probabil cadavrele ar fi fost duse intr-un loc de unde nu se mai afla nimic", a spus Oprea, subliniind ca s-au "strins mortii si ranitii" din fata Aeroportului Otopeni, pentru ca "stricau imaginea Romaniei".
Dupa producerea masacrului, soldati raniti au fost tinuti patru ore incatusati in lanturi, iar un ofiter a stat legat patru zile, a mai spus Gheorghe Oprea. "Dupa ce s-a oprit focul, soldatilor supravietuitori din convoi li s-a cerut sa se ridice cu miinile in sus, iar cind acestia s-au conformat ordinului, s-a deschis focul, militarii incercind sa se adaposteasca. Fiul meu a murit in cea de-a treia sa tentativa de a supravietui", a declarat Oprea.
Avocatii celor trei ofiteri trimisi in judecata pentru masacrul de la Otopeni au sugerat in pledoariile lor faptul ca nu clientii lor trebuie sa raspunda pentru evenimentele de atunci, intrucit ei doar s-au conformat regulilor militare.
Avocatul Dan Ioan, fostul general magistrat care a confirmat trimiterea in judecata a inculpatilor, a afirmat ca, in perioada cit a fost procuror militar, s-au facut presiuni pentru a se solutiona dosarul, care, in opinia sa, are multe aspecte neclare. "S-a aruncat pisica moarta in curtea vecinului", a spus avocatul Dan Ioan, aparator al generalului Draghin.
Pe de alta parte, avocatul a mai afirmat ca flotila prezidentiala, formata din doua avioane si citeva elicoptere, se afla pe Otopeni, motoarele aeronavelor fiind in permanenta incalzite. "Nu exista probe certe pentru a lansa versiuni", a declarat Ioan, subliniind ca nu exclude posibilitatea ca aeronavele sa fi fost pregatite pentru ca anumite persoane sa paraseasca tara.
In legatura cu despagubirile, avocatul Ion a spus ca statul si-a asumat raspunderea pentru evenimentele din decembrie 1989, emitind Legea 42, prin care au fost despagubiti material si moral, prin faptul ca li s-au oferit anumite compensatii si titlul de eroi martiri militarilor ucisi sau raniti la Otopeni.
Aceste afirmatii au generat reactii virulente la adresa avocatului Dan Ioan, rudele celor ucisi apostrofindu-l pe acesta.
In rechizitoriu se arata ca masacrul s-a produs din cauza "indeplinirii defectuoase a indatoririlor de serviciu de catre factorii cu functii de raspundere din Ministerul Apararii Nationale si Ministerului de Interne", respectiv generalul maior Draghin, generalul maior Ghita si capitanul Zorila.
"Lipsa cooperarii dintre fortele din fata aerogarii si cele de pe acoperisul Departamentului Aviatiei Civile, prin neglijenta generalului Draghin, s-a tradus si in aceea ca aceste forte de pe cladire au interpretat in mod eronat rafalele de avertisment trase de catre capitanul Zorila si au deschis primii focul", se arata in rechizitoriul din acest caz.
In ziua de 22 decembrie 1989, fortele MApN au primit ordin sa preia comanda Inspectoratelor Judetene ale Ministerului de Interne. Comandantul Aviatiei Militare, generalul Iosif Rus, a transmis acest ordin, al Marelui Stat Major, generalului Dumitru Draghin. In urma demersurilor Comandamentului de Aviatie Militara, gen. mr. Ghita, comandantul trupelor de securitate, a trimis o subunitate de securitate, de la Cimpina, in vederea intaririi dispozitivului de aparare al Aeroportului International Otopeni.
Aceasta misiune a avut indicativul "Movila". Totodata, generalul Draghin, in urma dispozitiilor generalului Rus, a ordonat lt. col. Vasile Rachita, comandantul UM 01874 din Bucuresti, sa preia comanda aeroportului si sa asigure trecerea fortelor Ministerului de Interne sub comanda MApN.
Astfel, serviciul VIII din USAL si o unitate militara subordonata serviciului au fost dezarmate, armamentul si munitia fiind sigilate. Din lipsa de efective, lt. col. Rachita a retras paza de la capetele celor doua piste ale aeroportului si a acordat prioritate misiunii de aparare a aerogarii. Mesajul privind venirea militarilor de la unitatea de securitate din Cimpina a fost interpretat gresit, ceea ce a dus la deschiderea focului din ambele parti.
Procurorii militari au stabilit ca generalul Ghita este cel care ar fi indrumat gresit coloana de militari de la Cimpina. El le-ar fi spus ofiterilor de la Cimpina ca sint asteptati "la estacada, adica pe DN9".
Lt. col. Rachita nu a fost informat de venirea coloanei de la Cimpina, desi generalul era obligat, "din ratiuni de ordin militar", sa-l instiinteze pe respectivul ofiter despre venirea celor de la Cimpina. "Lipsa cooperarii dintre fortele din fata aerogarii si cele de pe acoperisul Departamentului Aviatiei Civile, prin neglijenta generalului Draghin, s-a tradus si in aceea ca aceste forte de pe cladire au interpretat in mod eronat rafalele de avertisment trase de catre capitanul Zorila si au deschis primii focul", se arata in rechizitoriu.