Sfintul Sinod discuta cazul mitropolitului Banatului

IPS Nicolae Corneanu a surprins pe toata lumea impartasindu-se intr-o biserica greco-catolica. Gestul sau a fost apreciat si contestat deopotriva. In istoria Bisericii Ortodoxe Romane exista un singur caz de caterisire a unui inalt ierarh.

IPS Nicolae Corneanu este internat de mai multe zile la Institutul de Cardiologie din Timisoara

Sfintul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane va analiza, in sedinta din 8 si 9 iulie, cazul Inalt Prea Sfintitului Nicolau Corneanu, care s-a impartasit pe 25 mai intr-o biserica greco-catolica din Timisoara, si ar putea decide pentru a doua oara in istoria sa caterisirea unui mitropolit.

IPS Nicolae Corneanu s-a impartasit duminica, 25 mai, in biserica greco-catolica din Timisoara, in prezenta Excelentei Sale Mons. Francisco Javier Lozano, Nuntiu Apostolic in Romania, a PS Alexandru Mesian, Episcop greco-catolic de Lugoj, a zeci de preoti romani si straini si a mii de credinciosi veniti din toata tara. Evenimentul, care a avut loc cu prilejul sfintirii bisericii greco-catolice cu hramul "Sf. Maria - Regina Pacii si a Unitatii" a stirnit diverse reactii. Martorii povestesc ca, la momentul impartasaniei, IPS Nicolae Corneanu a plecat din mijlocul credinciosilor si a urcat la altar, unde a cerut permisiunea de a se impartasi. I-a fost inmanat potirul cu Singele Domnului din care Inalt Preasfintia Sa Nicolae Corneanu s-a impartasit singur.

Gestul a fost interpretat de unii preoti ortodocsi, potrivit declaratiilor din presa, ca fiind un act de lepadare de ortodoxie, in conditiile in care Biserica Ortodoxa Romana nu este in comuniune cu greoco-catolicii sau cu romano-catolicii. In schimb, gestul lui Corneanu a fost interpretat de greco-catolici ca "o minune".

Imediat dupa eveniment, Sinodul Permanent a hotarit ca problema va fi inscrisa pe ordinea de zi a proximei sedinte a Sfintului Sinod, spre dezbatere si decizie.

Sustinatorii lui Corneanu

In ultimele saptamini au avut loc o serie de manifestatii de sustinere a mitropolitului care ar putea fi caterisit in sedinta Sf. Sinod. Aproximativ 500 de credinciosi - romano-catolici, greco-catolici, neoprotestanti si ortodocsi au participat la Timisoara, pe 14 iunie, la o adunare pentru sustinerea IPS Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, in fata Operei Nationale din municipiu. Cu o zi inainte, liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, a solicitat Sfintului Sinod sa procedeze "cu prudenta si intelepciune" in cazul mitropolitului Banatului, pentru ca sanctionarea acestuia ar putea deteriora relatiile cu Vaticanul. Rectorii universitatilor din Timisoara, scriitori, critici literari, preoti greco-catolici si unul dintre co-autorii Proclamatiei de la Timisoara s-au adunat, pe 21 iunie, pentru a transmite mesaje de sustinere a lui Corneanu. Chiar daca Patriarhia Romana a transmis organizatorilor (Institutul Intercultural Timisoara - n.red.) un mesaj potrivit caruia intilnirea din 21 iunie de la Timisoara nu va schimba hotarirea Sfintului Sinod, toti cei de fata au considerat ca vocile lor trebuie auzite, in speranta ca vor fi si ascultate. Mesajul a fost ca intreaga Timisoara il sustine pe Mitropolitul Banatului si nu doreste schimbarea acestuia.

Mitropolitul se afla in spital

Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, este internat la Institutul de Cardiologie din Timisoara. Directorul Institutului de Cardiologie din Timisoara, rectorul Stefan Iosif Dragulescu a declarat ca mitropolitul a cerut medicilor sa nu ofere declaratii cu privire la boala sa. "Este internat la noi, insa ne-a solicitat sa nu dezvaluim presei informatii. Nu va pot da nici un fel de detaliu", a precizat Dragulescu.

Opozantii lui Corneanu

Pe de alta parte, douazeci si cinci de Asociatii ale Laicatului Ortodox Roman au alcatuit un memoriu cu privire la tulburarile pe care Mitropolitul Nicolae Corneanu si Episcopul Sofronie Drincec le-au provocat, in ultima vreme, in viata Bisericii Ortodoxe Romane. Memoriul a fost depus pe 2 iulie la cancelaria Sfintului Sinod.

Potrivit semnatarilor acestui memoriu, actele celor doi ierarhi romani sint sustinute de alte confesiuni si de cei care se manifesta polemic si batjocoritor la adresa Bisericii Ortodoxe Romane, deoarece gesturile episcopilor amintiti pot provoca dezbinari in cadrul Ortodoxiei, atit la nivel intern cit si la nivelul raporturilor cu celelalte Biserici Ortodoxe.

Pina la momentul de fata, mai multe zeci de manastiri si parohii si-au manifestat dorinta de a sprijini Sfintul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in pazirea invataturii de credinta a Bisericii prin semnarea acestui memoriu.

Cum functioneaza si ce decide Sfintul Sinod

Sfintul Sinod este cea mai inalta autoritate a Bisericii Ortodoxe Romane, in toate domeniile ei de activitate. Sfintul Sinod se compune din Patriarh si toti Mitropolitii, Arhiepiscopii, Episcopii eparhioti, Episcopii-vicari patriarhali, Episcopii-vicari si Arhiereii-vicari in functiune. Ierarhii in functie au indatorirea de a-si desfasura activitatea in cooperare sinodala, supunindu-se hotaririlor Sfintului Sinod si prevederilor Statutului. Ierarhii retrasi din functie au indatorirea de a pastra disciplina canonica sinodala.

Presedinte al Sfintului Sinod este Patriarhul, iar in lipsa acestuia, functia revine, in ordine, Mitropolitului Moldovei si Bucovinei, Mitropolitului Ardealului, Mitropolitului Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, Mitropolitului Olteniei, Mitropolitului Banatului, celorlalti Mitropoliti, Arhiepiscopi sau episcopi in conformitate cu ordinea canonica a eparhiilor din Patriarhia Romana (diptice).

Printre atributiile Sfantului Sinod se regasesc pastrarea unitatii dogmatice, liturgice si canonice in Biserica Ortodoxa Romana, precum si comuniunea cu intreaga Biserica Ortodoxa, examinarea oricarei probleme de ordin dogmatic, liturgic, canonic si pastoral-misionar precum si solutionarea ei in conformitate cu invatatura Bisericii Ortodoxe si hotararea potrivit Sfintelor Canoane, asupra problemelor bisericesti de orice natura.

Sinodul aproba Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti. De asemenea, decide cu o majoritate de doua treimi din totalul membrilor sai trimiterea in judecata canonica a acelora dintre membrii sai care sint invinuiti de abateri de la invatatura si disciplina Bisericii, aproba sau respinge, in principiu, recursurile clericilor in materie de caterisire si se pronunta asupra cererilor de iertare ale acestora.

Mitropolitul Bucovinei a fost caterisit in 1950 la comanda comunistilor

Intre pedepsele care se dau clericilor, ultima si cea mai grava este caterisirea. Cel caterisit pierde astfel dreptul de a invata, de a sfinti si de a pastori.

Legea pentru infiintarea Patriarhiei a fost promulgata la 25 februarie 1925, iar la 1 noiembrie 1925 a avut loc investitura si inscaunarea primului patriarh, Miron Cristea. Din 1925 pina in prezent Biserica Ortodoxa Romana a luat o singura data hotarirea de a caterisi un inalt ierarh. In anul 1950, pe 28 februarie, Sinodul BOR a luat decizia de a-l caterisi pe Mitropolitul Visarion Puiu, dupa ce acesta fusese condamnat la moarte de catre tribunalul poporului.

Visarion Puiu a fost ales Mitropolit al Bucovinei cu resedinta la Cernauti in 1935. Patru ani mai tirziu, mitropolitul a expediat o scrisoare catre Stalin, incercind astfel sa il determine pe acesta sa isi reevalueze atitudinea cu privire la Biserica si la institutia pe care o constituie Biserica. Aceasta actiune, alaturi de decizia Mitropolitului de a-l gazdui pe presedintele Poloniei, Ignacy Moscicki impreuna cu un grup de refugiati polonezi, a dus la inscenarea pensionarii Mitropolitului si inlaturarea sa din scaun la 1 iunie 1940.

In noiembrie 1942, Visarion Puiu a condus Misiunea Ortodoxa Romana din Transnistria, timp in care a redeschis numeroase lacasuri de cult, a sprijinit invatamintul si institutiile filantropice si numeroase publicatii. In 1944 s-a mutat in Bucuresti, iar pe timpul bombardamentelor s-a adapostit la Cernica de unde in luna august a aceluiasi an a plecat la Zagreb, in Croatia, ca delegat al Patriarhiei Romane la sfintirea unui episcop ortodox. De atunci, nu a mai revenit niciodata in Romania. La Zagreb a condamnat ororile razboiului intr-un discurs care a vizat si atrocitatile comise impotriva sirbilor. Sub pretextul dorintei de a face un control medical, Visarion a reusit sa ajunga de la Zagreb la Viena de unde a decis sa nu se mai intoarca in tara.

In toamna anului 1945 a plecat in Italia unde a fost gazduit de catre membrii Institutului Don Calabria la Manastirea Maguzanno pina in 1947. A fost ajutat de Papa Pius al XII-lea si de cardinalul Tisserand, iar apoi din Italia a plecat in Elvetia pentru inca doi ani. Dupa ce s-a mutat in Franta, mitropolitul a infiintat la Paris prima Episcopie Ortodoxa Romana din Occident pe care a si condus-o.

In mai 1945, Tribunal Poporului din Bucuresti a elaborat, insa, un tabel cu 302 persoane care, in urma cercetarilor facute cu scopul de a trimite in judecata pe cei vinovati de dezastrul tarii, au fost catalogate drept "criminali de razboi".

Printre acestia a figurat si Visarion Puiu, Mitropolit al Bucovinei si sef al Misiunii Ortodoxe din Transnistria. In sedinta publica de judecata de la 20 februarie 1946 mitropolitul a fost condamnat la moarte. A facut recurs. Insa, desi a demontat toate capetele de acuzare, recursul a fost respins si s-au demarat actiunile de extradare.

Sinodul BOR, care a avut loc in 28 februarie 1950, a decis caterisirea Mitropolitului Visarion Puiu pe motiv ca era considerat tradator al "intereselor poporului".

Dupa prabusirea regimului comunist din Romania in 1990, aceeasi institutie bisericeasca a hotarit sa anuleze caterisirea din 1950, iar Visarion Puiu a fost reabilitat. Visarion Puiu a incetat din viata in 1964 intr-un sat din nordul Frantei, Viels Maison, unde a fost ingropat de doi preoti ortodocsi rusi. In 1992 a fost reinhumat la Paris, in cimitirul Montparnasse.