Eurotrip
epimedica
mesterescu

miercuri, 08.07.2015

Sorin Antohi a recunoscut colaborarea cu Securitatea

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Sorin Antohi, profesor de istorie la Central European University, Budapesta si unul dintre cei mai activi membrii ai Grupului pentru Dialog Social (GDS), i-a furnizat ziarului "Cotidianul" o scrisoare prin care recunoaste ca a colaborat cu Securitatea, intitulata de autor "Esenta". "Am semnat un angajament de colaborare cu Securitatea pe 29 martie 1976, pe cind eram elev in ultima clasa de liceu (m-am nascut pe 20 august 1957), la capatul a vreo trei saptamini de presiuni. Aproximativ intre 1976 si 1982, cu intermitente neregulate, printre care una de peste un an si jumatate, am furnizat Securitatii note informative, sub numele conspirativ «Valentin». Am informat in scris Securitatea despre unii dintre prieteni si pe unele dintre cunostinte, fara sa-i previn, fara sa le-o marturisesc post festum pina la scrierea acestui text, fara sa-mi cer iertare, fara sa-mi asum public acest trecut nedemn si dureros. I-am turnat uneori, cu moartea in suflet, dar nu i-am tradat niciodata: nu am fost agent provocator; nu am primit misiuni de vreun fel; nu mi s-au promis si nu mi s-au creat avantaje; nici una dintre notele mele informative nu a trecut de generalitati si de informatiile pe care le consideram deja cunoscute; in toata perioada am ramas ostil Securitatii si partidului-stat; mi s-a platit cu aceeasi moneda. Intre 1974 si 1989, Securitatea a primit informatii despre mine de la alti informatori, iar in anumite etape mi-a deschis «dosare de urmarire informativa» (D.U.I.). Astfel, timp de cincisprezece ani, am trecut prin prima si ultima dintre cele trei situatii in care se putea gasi un cetatean al R.S.R. din punctul de vedere al Securitatii (daca individul nu lucra direct in aparatul acesteia): (1) turnat, (2) turnator, (3) turnator turnat. Din punct de vedere etic si moral, marturisirea si cainta vin prea tirziu: gravitatii faptelor mele de acum 25-30 de ani i se adauga gravitatea imprescriptibila a tacerii, a vietii traite in minciuna si duplicitate. Numai din punct de vedere psihologic si istoric (de la egoistorie, prin microistorie, la istorie) e mai bine prea tirziu decit niciodata", a marturisit Sorin Antohi.
    Valentin, Nicodim, si apoi iar Valentin
    Editia electronica a ziarului "Cotidianul" furnizeaza pe linga acest fragment de scrisoare si alteamanunte. In 1974, cind era in clasa a zecea de liceu, Sorin Antohi si alti doi prieteni, Dan Merisca si Sorin Simion, au scos o revista clandestina intitulata "Major". Tocmai pentru ca era caustica la adresa regimului, cei trei au dedicat publicatia Congresului al XI-lea al PCR, in speranta ca nu va indrazni nimeni s-o cenzureze. Securitatea a aflat de revista, iar autorii au fost aspru mustrati atit la scoala, cit si la Securitate. In noiembrie 1974, Sorin Antohi a trimis unei prietene din Pitesti o scrisoare cu referinte ironice la regim si cu un banc despre Ceausescu. Scrisoarea a fost interceptata, semn ca Antohi era deja sub supravegherea Securitatii. Doi ani mai tirziu, in 1976, Securitatea devine iar activa in ceea ce-l priveste, ii avertizeaza pe cei trei atit in particular, cit si in fata colegilor, moment in care Sorin Antohi isi asuma paternitatea publicatiei. Pe 29 martie 1976 a fost convocat la Securitate si pus sa scrie o declaratie in care isi recunostea vinovatia fata de regim. Dupa ce a semnat declaratia, plina de confesiuni care il incriminau legal, ofiterul de Securitate i-a pus in fata angajamentul de informator si i-a dat de inteles ca exmatricularea si puscaria puteau fi evitate daca il semna. A primit numele de cod "Valentin". In 1978, a intrat in armata, la o unitate militara din Ineu, moment in care Securitatea renunta la el ca informator, pe motiv de "nesinceritate", dar il transforma in urmarit, sub numele de cod "Nicodim". Securitatea aflase ca avusese relatii cu un lector englez considerat suspect, Chris Lawson. Un an a fost banuit ca spion, apoi i s-au amintit de antecedentele penale, propunindu-i colaborariea in continuare. Au urmat anii cei mai grei, spune Antohi, cind, ajuns student la Filologia ieseana si publicist, a turnat oameni de litere, pentru care libertatea de expresie inseamna mai mult decit pentru oamenii simpli.
    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Tragedia greacă

    Cătălin ONOFREI

    Tragedia greacă

    O piesă de teatru care nu trebuie ratată de nimeni!

    Filmuletul zilei

    opinii

    Căldură mare la Porţile Orientului

    Bogdan CREȚU

    Căldură mare la Porţile Orientului

    ... este un roman plin de umor, care îşi spune propria poveste; e o demonstraţie de virtuozitate care îşi conţine, e adevărat, propriul manierism. Nu cred că are alte pretenţii, nu cred că îşi arogă exigenţe de capodoperă. Fără a prilejui o revelaţie, e o carte importantă, ilustrativă a optzecismului, întrucât ilustrează şi epuizează în acelaşi timp o formulă.

    Mr. Higgins

    Stelian DUMISTRĂCEL

    Mr. Higgins

    Necuprinderea este o grijă ce te urmăreşte când scrii fiecare text la o rubrică de ziar pentru care, în mod firesc, îţi este repartizată o anumită întindere (5000 de „litere şi spaţii” în cazul de faţă) şi trebuie să ţii seama de... plapumă! Când, slavă Domnului!, ai cititori (avizaţi!), nu te poţi mira că ţi se aduc completări, fiind satisfăcut când acestea sunt şi justificate. A fost şi cazul comentariilor la un precedent articol al nostru, despre pronunţarea numelui localităţii Waterloo, de pe teritoriul Belgiei de astăzi, în legătură cu bicentenarul istoricei înfrângeri a lui Napoleon.

    O capitală a muzeelor şi memorialelor

    Mihai DORIN

    O capitală a muzeelor şi memorialelor

    Muzeele Parisului, ale Londrei, Sankt Persburgului, Berlinului, Romei ori Madridului sunt, desigur, printre cele mai bogate şi celebre. Despre cum s-au adunat comorile istorice şi artistice ale acestora se poate scrie un roman-fluviu, pe care nu îndrăznesc măcar să-l schiţez. 

    Propunerea redactorului sef

    Tanda şi Manda

    Toni HRITAC

    Tanda şi Manda

    Avem de a face cu o schimbare a clasei politice, determinată de şarjele DNA? Înclin să cred că nu.

    Caricatura zilei

    60 de euro pe zi

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Mâncarea bolnavilor din spitale ar fi mai bună dacă:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.