vineri, 29.03.2024
Daca, pina in prezent, cercetarile stiintifice cele mai riguroase intreprinse in lumea intreaga de peste 20 de ani nu au putut sa ajunga decit la o multime de ipoteze asupra modului in care culorile actioneaza asupra structurilor vii, ele au putut totusi sa constate in mod stiintific gama surprinzatoare de fenomene sau efecte pe care fiecare culoare le determina asupra fiintei vii.
In SUA, doctorul David Lucey vindeca copiii bolnavi de icter sau galbinare la nastere prin simple expuneri la o lumina albastru-verde. Doctorul Michael Rife din Anglia constata ca proiectia unor raze de lumina colorate asupra bacteriilor si virusurilor provoaca, dupa un anumit timp, o schimbare a culorii acestor microorganisme. Doctorul Michel Bontemps din Franta constata ca, atunci cind un subiect uman este expus la o intensa radiatie luminoasa de aceeasi culoare intr-o camera fara alte surse de lumina in afara celei folosite pentru experienta, rezultatele sau efectele ce apar la acel subiect sint aproape identice atunci cind subiectul este izolat perfect (avind la ochi o banderola de cauciuc impermeabil si introdus apoi suplimentar intr-un sac de cauciuc perfect etans din care nu iese decit un tub de plastic de culoare neagra, care ii permite sa respire), ca si atunci cind subiectul se expune complet nud si cu ochii deschisi la sursa colorata de lumina.
Prin testarea pe rind cu trei culori: rosu, verde, albastru, s-au constatat efectele asupra subiectului complet nud si cu ochii deschisi in camera de experienta. Apoi subiectul, fara sa stie cu ce culoare va fi luminat, a fost izolat ermetic in sacul de cauciuc, legat la ochi, si expus unei anumite culori la acelasi interval de timp ca si inainte, cind era nud si cu ochii deschisi. Efectele in acest caz au fost aproape identice cu cele remarcate inainte. Asadar influenta culorilor este independenta de vedere si de expunerea directa a pielii sau a corpului gol. Reactiile organismului subiectului atunci cind acesta era complet izolat de sursa de lumina colorata la care era expus au fost in concordanta cu sursa de lumina colorata. La lumina rosie, reactiile sale in aceasta situatie au fost diferite fata de reactiile sale la lumina albastra si apoi la cea verde.
Culorile influenteaza organismul chiar daca nu le vedem
Culorile ne influenteaza chiar si atunci cind nu le vedem deloc si cind corpul nostru nu intra in contact direct cu ele. Energiile modulate ale culorilor se comporta deci ca niste unde radio ce genereaza efecte distincte de rezonanta in organismul nostru, dind nastere unor efecte precise in anumite sectoare sau zone ale organismului nostru atunci cind sint directionate catre locul in care se afla organismul nostru. Chiar si atunci cind corpul este izolat complet de razele colorate, efectele se produc intr-o maniera deocamdata misterioasa pentru oamenii de stiinta.
Specialistii in cromoterapie sint insa uimiti de scepticismul semidoctiilor fata de vastele aplicatii ale sale in curatirea pe o cale naturala, fara efecte secundare, nocive, a unor afectiuni. Uimirea lor este cu atit mai indreptatita daca se remarca contradictia aparenta pe care o prezinta din acest punct de vedere utilizarea laser-ului in medicina, el nefiind decit o forma particulara de cromoterapie.
A folosi culorile care actioneaza prin intermediul lungimilor lor specifice de unda nu este deloc mai straniu decit a vindeca prin intermediul undelor hertziene, in prezent recunoscute ca fiind o terapie majora in cazurile de inflamare si pentru regenerarea tesuturilor.
Actiunea complexa si evidenta a culorilor se explica, intr-adevar, prin intermediul vibratiilor lor caracteristice, efectele lor curative fiind generate de diferentele in ceea ce priveste lungimile de unda ale fiecarei culori in parte. De aceea, intr-un sens mai larg, cromoterapia include expunerea la anumite forme de radiatii electromagnetice din afara spectrulul vizibil, cu frecvente mai mici decit cea a luminii rosii sau mai mari decit cea a luminii violet. (dr. Valerica VOLOSAN, specialist MTC)
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |