Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Barroso si scepticismul binevoitor

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Dupa cum era de asteptat, Jose Manuel Durao Barroso a fost reconfirmat in functia de Presedinte al Comisiei Europene. Beneficiind de consensul explicit, desi nu neaparat foarte calduros, al Consiliului European, politicianul portughez - fost premier al tarii sale - a primit si validarea Parlamentului European (PE).

    Daca facem o analogie des utilizata cu politica interna, am avut parte de o validare a sefului Executivului (Comisia Europeana) de catre Legislativ (PE). Desigur, asa cum precizeaza specialistii in studii europene, Comisia ar fi - si urmeaza sa fie din ce in ce mai mult - un veritabil Executiv comunitar. Parlamentul putea fi asimilat unei camere dintr-un for legislativ bicameral (cealalta ar fi Consiliul UE, forul interguvernamental la nivel ministerial).

    Persoana sefului Comisiei nu „trece" formal prin Consiliul UE, ci prin  Consiliul European, o institutie si mai influenta decit cea mentionata mai sus (pentru ca este formata nu din simpli ministri, ci din „sefii" acestora, presedinti sau prim-ministri). Logica ei este, insa, oarecum similara, punindu-se accent pe consensul statelor-membre, tratate ca egale. Asadar, cu observatia de mai sus, persoana presedintelui desemnat al Comisiei obtine validarea statelor membre (e si normal, cit timp UE nu este - inca - un superstat), dupa care trebuie sa primeasca votul majoritar al europarlamentarilor. Teoretic, s-ar putea ajunge si la alte candidaturi in PE - iar unele grupuri minoritare sau marginalizate chiar amenintasera ca-i vor opune un adversar lui Barroso - insa e clar ca persoana care a primit deja acceptul guvernelor statelor membre beneficiaza deja de o autoritate semnificativa in PE. Consensul statelor (de regula, greu de obtinut) primeaza de regula in fata orientarilor politice. Nu intr-atit incit sa transforme adversarii in aliati, dar suficient incit sa-i faca pe unii sceptici sa accepte candidatul propus de guverne.

    Insa merita discutat mai mult pe aceasta tema, pentru ca politcul si ideologicul isi fac loc, si ele, in ecuatie. Barroso a fost nominalizat pentru ca dreapta populara s-a clasat pe primul loc in algerile din iunie - daca victoria ar fi revenit socialistilor, probabil ca in locul sau ar fi fost selectat fostul premier danez, Poul Nyrup Rasmussen. Era de asteptat ca statele-membre in care popularii sint principala forta de guvernare sa sustina candidatura lui Barroso - au facut-o pina la urma chiar Merkel si Sarkozy, aflati adesea in dezacord cu politicile lui Barroso. Mai mult, intotdeauna apar si sustineri din alte tabere, cum s-a intimplat cu guvernele de stinga din Marea Britanie, Spania sau (explicabil) Portugalia.

    Numai ca in Parlament grupurile revin la mesajul ideologic, iar candidatul trebuie sa faca fata unor critici dure. Din punct de vedere al democratiei, e foarte bine asa - desi nimeni nu-si face iluzii ca ar fi si suficient. Pe de alta parte, senzatia generala este ca falia tot mai accentuata intre populari si socialisti duce la ideologizare a dezbaterii si a votului de investitura. In consecinta, candidatul trebuie sa articuleze el insusi (in jurul propriei persoane) o coalitie cu caracter ideologic.

    Asa s-a intimplat in cazul Barroso, care a fost sprijinit in PE de noul grup dominat de conservatorii britanici - un exemplu de scepticism binevoitor, de care vorbeam mai sus. Grupul respectiv s-a desprins de populari pentru ca i-a considerat prea „integrationisti", reprosuri facute adesea si lui Barroso. A mai fost sustinut de liberal-democrati (centrul, in actualul spectru ideologic din PE), care in prealabil respinsesera oferta socialistilor de a realiza o coalitie anti-Barroso. Poate ca atitudinea liberal-democratilor este explicabila prin sustinerea liniei economice a vechii Comisii sau managementul ei pe timp de criza. Sau poate ca nu au dorit rasturnarea cutumei democratice - grupul cel mai bine clasat in alegeri ar trebui lasat sa dea Presedintele Comisiei. Oricum, si liberal-democratii intra in categoria scepticilor binevoitori care i-au asigurat lui Barroso o realegere lipsita de emotii.  

    Asadar, avem o coalitie ideologica de centru-dreapta care a asigurat realegerea lui Barroso. Cum si la nivel national in Europa celor 27 domina popularii, probabil ca si componenta noii Comisii va inclina catre dreapta. Aparent, ne indreptam spre un model mai apropiat de cel „national", majoritate-minoritate. Insa ar fi interesant de vazut daca (sau cind) vechile tipare de conducere colectiva intre populari si socialisti vor iesi la suprafata. E o tema interesanta, la care in mod cert vom reveni, la aceasta rubrica. In plus, pare evident ca grupurile parlamentare mijlocii si mici vor juca un rol mai important decit in trecuta legislatura. Si din aceasta cauza, jocul institutional in UE se anunta disputat. Scepticismul binevoitor ar putea face loc, in curind, unor atitudini mai transante.     


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri