vineri, 29.03.2024
Dupa cum era de asteptat, Jose Manuel Durao Barroso a fost reconfirmat in functia de Presedinte al Comisiei Europene. Beneficiind de consensul explicit, desi nu neaparat foarte calduros, al Consiliului European, politicianul portughez - fost premier al tarii sale - a primit si validarea Parlamentului European (PE).
Daca facem o analogie des utilizata cu politica interna, am avut parte de o validare a sefului Executivului (Comisia Europeana) de catre Legislativ (PE). Desigur, asa cum precizeaza specialistii in studii europene, Comisia ar fi - si urmeaza sa fie din ce in ce mai mult - un veritabil Executiv comunitar. Parlamentul putea fi asimilat unei camere dintr-un for legislativ bicameral (cealalta ar fi Consiliul UE, forul interguvernamental la nivel ministerial).
Persoana sefului Comisiei nu „trece" formal prin Consiliul UE, ci prin Consiliul European, o institutie si mai influenta decit cea mentionata mai sus (pentru ca este formata nu din simpli ministri, ci din „sefii" acestora, presedinti sau prim-ministri). Logica ei este, insa, oarecum similara, punindu-se accent pe consensul statelor-membre, tratate ca egale. Asadar, cu observatia de mai sus, persoana presedintelui desemnat al Comisiei obtine validarea statelor membre (e si normal, cit timp UE nu este - inca - un superstat), dupa care trebuie sa primeasca votul majoritar al europarlamentarilor. Teoretic, s-ar putea ajunge si la alte candidaturi in PE - iar unele grupuri minoritare sau marginalizate chiar amenintasera ca-i vor opune un adversar lui Barroso - insa e clar ca persoana care a primit deja acceptul guvernelor statelor membre beneficiaza deja de o autoritate semnificativa in PE. Consensul statelor (de regula, greu de obtinut) primeaza de regula in fata orientarilor politice. Nu intr-atit incit sa transforme adversarii in aliati, dar suficient incit sa-i faca pe unii sceptici sa accepte candidatul propus de guverne.
Insa merita discutat mai mult pe aceasta tema, pentru ca politcul si ideologicul isi fac loc, si ele, in ecuatie. Barroso a fost nominalizat pentru ca dreapta populara s-a clasat pe primul loc in algerile din iunie - daca victoria ar fi revenit socialistilor, probabil ca in locul sau ar fi fost selectat fostul premier danez, Poul Nyrup Rasmussen. Era de asteptat ca statele-membre in care popularii sint principala forta de guvernare sa sustina candidatura lui Barroso - au facut-o pina la urma chiar Merkel si Sarkozy, aflati adesea in dezacord cu politicile lui Barroso. Mai mult, intotdeauna apar si sustineri din alte tabere, cum s-a intimplat cu guvernele de stinga din Marea Britanie, Spania sau (explicabil) Portugalia.
Numai ca in Parlament grupurile revin la mesajul ideologic, iar candidatul trebuie sa faca fata unor critici dure. Din punct de vedere al democratiei, e foarte bine asa - desi nimeni nu-si face iluzii ca ar fi si suficient. Pe de alta parte, senzatia generala este ca falia tot mai accentuata intre populari si socialisti duce la ideologizare a dezbaterii si a votului de investitura. In consecinta, candidatul trebuie sa articuleze el insusi (in jurul propriei persoane) o coalitie cu caracter ideologic.
Asa s-a intimplat in cazul Barroso, care a fost sprijinit in PE de noul grup dominat de conservatorii britanici - un exemplu de scepticism binevoitor, de care vorbeam mai sus. Grupul respectiv s-a desprins de populari pentru ca i-a considerat prea „integrationisti", reprosuri facute adesea si lui Barroso. A mai fost sustinut de liberal-democrati (centrul, in actualul spectru ideologic din PE), care in prealabil respinsesera oferta socialistilor de a realiza o coalitie anti-Barroso. Poate ca atitudinea liberal-democratilor este explicabila prin sustinerea liniei economice a vechii Comisii sau managementul ei pe timp de criza. Sau poate ca nu au dorit rasturnarea cutumei democratice - grupul cel mai bine clasat in alegeri ar trebui lasat sa dea Presedintele Comisiei. Oricum, si liberal-democratii intra in categoria scepticilor binevoitori care i-au asigurat lui Barroso o realegere lipsita de emotii.
Asadar, avem o coalitie ideologica de centru-dreapta care a asigurat realegerea lui Barroso. Cum si la nivel national in Europa celor 27 domina popularii, probabil ca si componenta noii Comisii va inclina catre dreapta. Aparent, ne indreptam spre un model mai apropiat de cel „national", majoritate-minoritate. Insa ar fi interesant de vazut daca (sau cind) vechile tipare de conducere colectiva intre populari si socialisti vor iesi la suprafata. E o tema interesanta, la care in mod cert vom reveni, la aceasta rubrica. In plus, pare evident ca grupurile parlamentare mijlocii si mici vor juca un rol mai important decit in trecuta legislatura. Si din aceasta cauza, jocul institutional in UE se anunta disputat. Scepticismul binevoitor ar putea face loc, in curind, unor atitudini mai transante.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |