Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cale libera pentru noi reforme

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Verdictul Curtii Constitutionale germane in chestiunea Mecanismului de Stabilitate Financiara (MSF) instituit la nivelul zonei euro a permis reluarea discutiilor despre viitorii pasi politici catre integrare. Se stia de multa vreme ca Germania considera insuficiente aranjamentele cuprinse in tratatul de guvernanta fiscala - care, in plus, este un document incheiat in afara cadrului institutional al Uniunii Europene - si ca Berlinul doreste o uniune bancara si fiscala. Se intuia, de asemenea, ca pana la urma Germania avea sa tolereze o implicare mai activa a Bancii Centrale Europene in stabilizarea financiara a statelor cu probleme, prin achizitionarea de obligatiuni pe piata secundara. Acest gest a fost, insa, nu atat o cedare, cat o concesie strategica. El a permis guvernului german sa inlature una dintre criticile fundamentale si dure indreptate impotriva Berlinului (inclusiv de catre partenerii francezi) si sa revina la timona procesului de integrare, parasita temporar sub presiunea „sudica", dupa instalarea lui François Hollande la Elysée.

    Si cum aspectele fiscale si bancare - mai ales cele referitoare la sanctionarea statelor indisciplinate - nu pot fi adaugate cadrului actual al UE fara a avea o cupola politica, optiunile Germaniei si ale partenerilor sai (cu precadere, nordici) s-au conjugat cu preocuparile Comisiei Europene de a iesi din anonimat si a redeveni institutia care stabileste reperele integrarii. In acest context - inainte ca Tribunalul Constitutional de la Karlsruhe sa-si spuna cuvantul, dar cand devenise clar ca MSF nu va fi aruncat in aer -, presedintele Barroso a pronuntat un discurs ambitios asupra starii UE, in care a vorbit de nevoia ca UE sa se transforme intr-o federatie de state-natiune.  

    Mai repede decat s-a intamplat cu alte ocazii, a inceput sa se vorbeasca despre o noua amendare a tratatelor. Si tot spre deosebire de trecut, ideile circula fara a mai exista reticentele de altadata, preocuparea de mentinere a consensului, dorinta de a nu exclude pe nimeni. Ca va fi foarte greu de obtinut acordul guvernelor, e clar; ca va fi aproape imposibil sa se primeasca aprobarea tuturor popoarelor, e si mai evident. Problema e ca Uniunea Europeana a iesit de ceva vreme din logica de tip Maastricht, mai idealista, si se multumeste cu rolul de scut protector in fata turbulentelor financiare (in primul rand pentru statele din zona euro), iar aceasta protectie este oferita in schimbul unor concesii majore la capitolul suveranitate.

    Nu e de mirare ca din zonele mai eurosceptice ale UE - si ale spectrului ideologic reprezentat in Parlamentul European - au venit foarte repede reactii negative. De data aceasta, insa, se pare ca ne aflam intr-o situatie in care opozitia „suveranistilor" de tip Václav Klaus nu va mai conta atat de mult, pentru ca statele care vor sa mearga inainte - sau nu au alta solutie decat sa mearga inainte - o vor face, oricum. Riscul transformarii Uniunii, in viitor, intr-o structura cu doua sau mai multe viteze dispare, pentru ca toata lumea a acceptat deja ca exact aceasta este starea ei actuala.

    Evident ca procesul de materializare a planurilor de integrare financiar-bancara va cere timp, mai ales daca se va opta, sub influenta cercurilor politice federaliste, pentru convocarea unei Conventii europene de tipul celei care a elaborat proiectul Constitutiei UE, pana la urma esuat. Daca, pe de alta parte, Germania isi impune pana la capat argumentatia, se va renunta la forma in favoarea substantei si se va incerca varianta interguvernamentala folosita si in cazul Tratatului de la Lisabona, ceea ce ar insemna ca tratatul ar putea fi negociat chiar la anul. Fara a se mai putea face acum speculatii despre momentul incheierii crizei economice, este clar ca tocmai in perioade de criza se poate construi mai usor consensul necesar la nivelul elitelor politice. Cat despre populatie, va fi nevoie de mari presiuni pentru a obtine acceptul cetatenilor supusi la masuri dure de austeritate, in Europa de sud, iar sprijinul natiunilor donatoare nu va fi, nici el, prea entuziast.    

    Daca se vor confirma tendintele din ultima vreme, artizanii noilor documente vor avea nevoie de mari rezerve de iscusinta - si poate chiar de cinism - pentru a asterne o haina democratica peste noua camasa de zale tehnocratica, economico-financiara a Uniunii. Idei precum listele parlamentare paneuropene sunt, fara indoiala, demne de luat in seama, insa ele nu ating decat in prea mica masura chestiunea de fond: vor fi intrebate cu adevarat popoarele ce cred despre viitoarele etape ale constructiei europene? Preocuparea Comisiei Europene fata de respectarea democratiei si a statului de drept in interiorul sistemelor politice ale tarilor membre este legitima si necesara, dupa cum merita apreciata ideea investirii unui magistrat care sa monitorizeze evolutiile democratice din tarile membre. Insa demersul de promovare a democratiei intreprins de Bruxelles ar fi mult mai credibil daca cetatenii obisnuiti nu ar sesiza ca decidentii comunitari nu par foarte interesati de parerile lor, ca evolutiile din UE le scapa de sub control intr-un grad ce devine alarmant.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri