vineri, 29.03.2024
Se implinesc, astazi, saizeci de ani de la intrarea in vigoare a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO), primul pas in procesul postbelic de constructie europeana. Nici momentul 23 iulie 1952, nici semnarea tratatului de instituire a comunitatii (in ziua de 18 aprilie a anului precedent) nu au ramas inscrise in cartea de identitate a actualei Uniuni Europene, lasand toti laurii pentru ziua de 9 mai 1950. Este ziua in care ministrul de Externe francez Robert Schuman a lansat ideea integrarii pe baze supranationale a productiei in cele doua sectoare, considerata a fi un pas catre asigurarea unei paci durabile pe continent. CECO avea sa-si incheie existenta in mod natural, si intr-un evident anonimat, acum zece ani, spre bucuria tuturor celor care doreau simplificarea organigramei institutionale a Uniunii.
Astazi, pe masura ce ne indepartam tot mai mult de era fondatorilor, tindem adesea sa neglijam faptul ca deciziile majore din acea vreme au suscitat controverse. Piata comuna in sectoarele carbonifer si siderurgic a avut inca din faza de proiect - datorata in masura covarsitoare lui Jean Monnet si apropiatilor sai - o imensa incarcatura politica. Ideea a divizat puternic clasa politica din Franta si R. F. Germania, precum si din celelalte patru state semnatare (Italia in primul rand, dar si Belgia, Olanda si Luxemburg), iar impunerea sa in constiinta publica a durat mai mult si a lasat rani mai adanci decat ne-ar placea sa credem astazi.
Opozitia din Franta nu a fost, in esenta, diferita de cea care, in 1954, avea sa blocheze proiectele integrarii militare si politice pe baze supranationale: a fost doar ceva mai slaba. Daca in perioada 1951-1952 comunistii si gaullistii ar fi reusit sa intruneasca in Adunarea Nationala un sprijin suficient pentru a dobori tratatul CECO, influenta viitoare a lui Monnet ar fi fost pusa sub semnul intrebarii. Fara a recomanda in vreun fel abuzul de contrafactuale, ne-am putea usor inchipui ca drumul integrarii ar fi fost cu totul diferit daca ar fi inceput sub o administratie Charles de Gaulle.
Nici de cealalta parte a Rinului acceptarea primei Comunitati nu a fost o simpla formalitate si - intr-un mod analog - ne putem imagina ca sansele ar fi fost mult mai mici daca la putere s-ar fi aflat nu crestin-democratii lui Adenauer, ci stanga social-democrata, la acea vreme partizana a nationalizarii sectoarelor carbonifer si siderurgic. Sau daca la Bonn ar fi triumfat ideea potrivit careia calea catre redobandirea respectabilitatii internationale nu trebuie sa treaca neaparat prin acceptarea unui control supranational (multi afirmau: francez) asupra productiei Ruhr-ului.
Desigur, ne putem intreba acum in ce masura s-ar fi putut ajunge la o formula de tip CECO fara sprijinul administratiei de la Washington. Aceasta era, la acea vreme, suficient de interesata de formule solide pentru Europa occidentala (Razboiul Rece devenise o realitate), dar, totodata, mult prea preocupata de conflictele din Extremul Orient pentru a elabora ea insasi planuri de integrare a industriilor europene ale carbunelui si otelului, desi tentatii in acest sens au existat. In aceeasi ordine de idei, ar merita discutat daca formula integrarii „celor sase" ar fi avut vreo sansa de reusita daca parteneri mai mici, precum statele Benelux, nu ar fi vazut in nou-creatul NATO si in puterea americana (si, la vremea respectiva, si in cea britanica) o garantie impotriva unei nedorite subordonari in fata puternicilor lor vecini francez si vest-german.
Departe de a recomanda o folosire exagerata a intrebarilor de tip „ce s-ar fi intamplat daca...?" sau de a interpreta determinist contextul istoric si geopolitic al vremii, randurile de mai sus sugereaza ca, adesea, oamenii inteligenti si perseverenti isi folosesc cu eficacitate resursele, folosesc oportunitatile oferite de mediu, inventeaza si consolideaza institutii de succes.
Mai intotdeauna, in ceea ce priveste succesul, criteriile noastre ajung sa difere foarte mult de ale lor, si este normal sa fie asa. Cazul CECO, daca privim aceasta organizatie din orizontul anului 2012 - sau poate al anului 2002, in care a incetat sa existe ca entitate autonoma - ne poate fi un bun companion in vremea de astazi. Ne-ar putea insufla chiar o doza suplimentara de optimism, intr-o perioada in care criza din zona euro si alte framantari interne pun in cauza performantele si, pe alocuri, valorile UE. Pot aparea - ceea ce nu inseamna neaparat ca asa va fi - conjunctii fericite ale eforturilor unor oameni care pana acum nu ni s-au parut remarcabili. Printre ei se pot numara unii care vor sa revolutioneze continentul si sa intre in istorie, altii care gandesc doar in termenii intereselor propriilor natiuni si - de ce nu? - unii care sunt interesati doar sa castige urmatoarele alegeri.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |