Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Cutia schimbarii constitutionale

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Evenimentele politice din ultimele doua-trei luni ne-au demonstrat, daca mai era nevoie, ca Romania are nevoie urgenta de o reforma cuprinzatoare a sistemului sau politic. Din punct de vedere al legitimitatii si prestigiului, cele mai multe dintre institutiile esentiale ale statului au iesit devastate din acest conflict. De la presedinte la sefii camerelor, de la prim-ministru la Curtea Constitutionala, cu totii au pierdut, iar alaturi de ei au pierdut toti cei ce mizasera pe intarirea democratiei si a statului de drept.

    Acum, in prag de campanie electorala, nu putem exclude varianta in care alegerile legislative, in loc sa reprezinte semnalul unei revigorari, vor adanci si mai mult criza. De asemenea, nu putem sti, in momentul de fata, daca anul viitor - un an preelectoral, daca tinem cont ca prezidentialele sunt programate in 2014 - va fi consacrat unor incercari de reconstructie sau, din contra, va marca reluarea asediului politic impotriva presedintelui Traian Basescu.

    In acest din urma caz, orice schimbare de substanta ar fi amanata pentru 2015 (daca dl. Basescu rezista) sau pentru perioada de dupa scrutinul prezidential (in cazul in care va fi demis). Ar fi vorba de scenarii negative, pentru ca se intrevad ani dificili, in care guvernul va fi confruntat cu decizii importante de politica publica, pe plan intern si, de asemenea, in contextul participarii noastre la UE. Cu un sistem politic care functioneaza prost si nu reuseste sa ofere suport popular pentru deciziile guvernantilor, sarcina viitorilor conducatori - indiferent cine vor fi ei - va fi mult mai dificila.

    Daca, pe de alta parte, protagonistii tragicomediei romanesti au invatat ceva din esecurile estivale, ar trebui sa valorifice anul 2013 pentru a schimba ceva atat in hard-ul, cat si in soft-ul democratiei noastre. Si este dreptul alegatorilor sa-i intrebe ce schimbari doresc sa faca si de ce propunerile lor ar duce la mai multa eficienta. Foarte probabil, nu vom obtine pe durata campaniei raspunsuri satisfacatoare, dar dupa alegeri ar trebui sa vedem conturandu-se un punct de vedere al viitoarei majoritati (oricare ar fi ea) si replici ale opozitiei.

    In primul rand, avem nevoie de raspunsuri in privinta locului si rolului presedintelui in sistemul politic. Intrebarea esentiala - mai ales daca viitorul guvern va fi dominat tot de USL - este daca majoritatea va hotari ca e nevoie de o recalibrare a rolului sefului statului, sau ajunge ca in locul unui presedinte „rau" sa vina unul „bun". Exista semnale ca in tabara USL se are in vedere o astfel de ajustare, dar ele sunt inca neconvingatoare; in plus, ar fi nevoie si de dovezi ca ambele partide mari din USL convin asupra unei fise a postului de presedinte. Pornind de la presupozitia ca se va mentine alegerea directa, prin vot universal, care ar trebui sa fie domeniul de competente si, totodata, cum vor arata garantiile de stabilitate in functie? La fel de interesant ar fi si punctul de vedere al ARD, in special pentru era post-Basescu: vor fi liderii democrat-liberali si aliatii lor la fel de dispusi sa apere prerogativele prezidentiale sau vor accepta o traiectorie de parlamentarizare a regimului politic? Si, pentru ambele tabere: ce rol vor avea scorurile din sondaje in conturarea pozitiilor lor politice? Va fi vreuna dintre ele dornica, din principiu sau din motive egoist-electorale, sa apere un statu quo care a dus la atatea aberatii? 

    In al doilea rand, avem nevoie de o noua legislatie electorala pentru scrutinul parlamentar - o chestiune ce nu este de natura constitutionala, dar a carei importanta nu mai merita comentata. Legea electorala a dat destule rateuri in 2008 si se pregateste - se pare - sa produca bizarerii si mai mari in acest an. Daca va fi reconfirmata la guvernare, isi va mentine USL intentia de adoptare a sistemului uninominal majoritar intr-un tur, pe care a incercat sa-l strecoare pe usa din dos, anul acesta? Va lua in considerare alte optiuni, precum ideea mai veche a presedintelui Basescu, a votului majoritar in doua tururi, asa cum s-a votat ani de zile la alegerile pentru primari? (In acest caz, logic ar fi ca sistemul sa fie reintrodus si pentru primari si presedintii de consilii judetene.) Sau va actiona mai prudent si va opta pentru pastrarea proportionalitatii, orientandu-se spre votul preferential pe lista sau - cel mai bine -  spre sistemul german?  Ce va dori alianta din jurul PDL, daca ea va avea cuvantul hotarator? Si, foarte important, cand vom scapa de meteahna de a incerca sa modificam legea cu cateva luni inainte de alegeri?

    Revenind in planul constitutional propriu-zis, care va fi locul Curtii Constitutionale si cum i se va determina componenta? Pe hartie, Curtea a iesit victorioasa dupa scandalurile ce au insotit suspendarea presedintelui, dar in fapt institutia s-a compromis serios, in primul rand din cauza intarzierii cu care a transat conflictul pe marginea cvorumului. Va dori viitoarea majoritate desfiintarea ei? Sau poate va opta pentru revenirea la formula pre-2003, cand o supermajoritate parlamentara putea invinge Curtea, in privinta constitutionalitatii legilor? Nu in ultimul rand, daca se va dori „depolitizarea" institutiei, cum se va evita riscul ca lupta politica sa se mute in interiorul forului profesional chemat a-i desemna pe judecatori?

    In fine, viitoarea majoritate ar trebui sa incerce un raspuns la intrebarea: este bine sa ai „jucatori de veto" intr-o democratie europeana moderna, statut la care aspiram? Sau, daca acceptam ca e nevoie de ei, cat de mari trebuie sa fie competentele lor in ceea ce priveste blocarea unor masuri ce ar putea avea majoritate parlamentara (sau chiar populara), dar care ar ameninta statul de drept? Curtea Constitutionala este un astfel de jucator, dar nu este singurul - Avocatul Poporului este un exemplu notabil. Chiar si presedintii Camerelor actioneaza, in anumite momente, ca jucatori de veto, mai ales cand este nevoie de avizul sau macar consultarea lor.

    Toate aceste intrebari ar trebui sa figureze pe agenda fortelor politice, alaturi de chestiuni precum regionalizarea (pentru care nu avem deocamdata decat schite) sau precum consacrarea constitutionala a „regulii de aur" in privinta echilibrului bugetar si - poate - a  unor noi transferuri de putere catre Bruxelles. Cutia schimbarii constitutionale va fi deschisa oricum, astfel ca ar fi bine sa fim pregatiti si sa cerem liderilor nostri sa ne trateze cu respect, explicandu-si si justificandu-si optiunile.      


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri