vineri, 29.03.2024
Evenimentele politice din ultimele doua-trei luni ne-au demonstrat, daca mai era nevoie, ca Romania are nevoie urgenta de o reforma cuprinzatoare a sistemului sau politic. Din punct de vedere al legitimitatii si prestigiului, cele mai multe dintre institutiile esentiale ale statului au iesit devastate din acest conflict. De la presedinte la sefii camerelor, de la prim-ministru la Curtea Constitutionala, cu totii au pierdut, iar alaturi de ei au pierdut toti cei ce mizasera pe intarirea democratiei si a statului de drept.
Acum, in prag de campanie electorala, nu putem exclude varianta in care alegerile legislative, in loc sa reprezinte semnalul unei revigorari, vor adanci si mai mult criza. De asemenea, nu putem sti, in momentul de fata, daca anul viitor - un an preelectoral, daca tinem cont ca prezidentialele sunt programate in 2014 - va fi consacrat unor incercari de reconstructie sau, din contra, va marca reluarea asediului politic impotriva presedintelui Traian Basescu.
In acest din urma caz, orice schimbare de substanta ar fi amanata pentru 2015 (daca dl. Basescu rezista) sau pentru perioada de dupa scrutinul prezidential (in cazul in care va fi demis). Ar fi vorba de scenarii negative, pentru ca se intrevad ani dificili, in care guvernul va fi confruntat cu decizii importante de politica publica, pe plan intern si, de asemenea, in contextul participarii noastre la UE. Cu un sistem politic care functioneaza prost si nu reuseste sa ofere suport popular pentru deciziile guvernantilor, sarcina viitorilor conducatori - indiferent cine vor fi ei - va fi mult mai dificila.
Daca, pe de alta parte, protagonistii tragicomediei romanesti au invatat ceva din esecurile estivale, ar trebui sa valorifice anul 2013 pentru a schimba ceva atat in hard-ul, cat si in soft-ul democratiei noastre. Si este dreptul alegatorilor sa-i intrebe ce schimbari doresc sa faca si de ce propunerile lor ar duce la mai multa eficienta. Foarte probabil, nu vom obtine pe durata campaniei raspunsuri satisfacatoare, dar dupa alegeri ar trebui sa vedem conturandu-se un punct de vedere al viitoarei majoritati (oricare ar fi ea) si replici ale opozitiei.
In primul rand, avem nevoie de raspunsuri in privinta locului si rolului presedintelui in sistemul politic. Intrebarea esentiala - mai ales daca viitorul guvern va fi dominat tot de USL - este daca majoritatea va hotari ca e nevoie de o recalibrare a rolului sefului statului, sau ajunge ca in locul unui presedinte „rau" sa vina unul „bun". Exista semnale ca in tabara USL se are in vedere o astfel de ajustare, dar ele sunt inca neconvingatoare; in plus, ar fi nevoie si de dovezi ca ambele partide mari din USL convin asupra unei fise a postului de presedinte. Pornind de la presupozitia ca se va mentine alegerea directa, prin vot universal, care ar trebui sa fie domeniul de competente si, totodata, cum vor arata garantiile de stabilitate in functie? La fel de interesant ar fi si punctul de vedere al ARD, in special pentru era post-Basescu: vor fi liderii democrat-liberali si aliatii lor la fel de dispusi sa apere prerogativele prezidentiale sau vor accepta o traiectorie de parlamentarizare a regimului politic? Si, pentru ambele tabere: ce rol vor avea scorurile din sondaje in conturarea pozitiilor lor politice? Va fi vreuna dintre ele dornica, din principiu sau din motive egoist-electorale, sa apere un statu quo care a dus la atatea aberatii?
In al doilea rand, avem nevoie de o noua legislatie electorala pentru scrutinul parlamentar - o chestiune ce nu este de natura constitutionala, dar a carei importanta nu mai merita comentata. Legea electorala a dat destule rateuri in 2008 si se pregateste - se pare - sa produca bizarerii si mai mari in acest an. Daca va fi reconfirmata la guvernare, isi va mentine USL intentia de adoptare a sistemului uninominal majoritar intr-un tur, pe care a incercat sa-l strecoare pe usa din dos, anul acesta? Va lua in considerare alte optiuni, precum ideea mai veche a presedintelui Basescu, a votului majoritar in doua tururi, asa cum s-a votat ani de zile la alegerile pentru primari? (In acest caz, logic ar fi ca sistemul sa fie reintrodus si pentru primari si presedintii de consilii judetene.) Sau va actiona mai prudent si va opta pentru pastrarea proportionalitatii, orientandu-se spre votul preferential pe lista sau - cel mai bine - spre sistemul german? Ce va dori alianta din jurul PDL, daca ea va avea cuvantul hotarator? Si, foarte important, cand vom scapa de meteahna de a incerca sa modificam legea cu cateva luni inainte de alegeri?
Revenind in planul constitutional propriu-zis, care va fi locul Curtii Constitutionale si cum i se va determina componenta? Pe hartie, Curtea a iesit victorioasa dupa scandalurile ce au insotit suspendarea presedintelui, dar in fapt institutia s-a compromis serios, in primul rand din cauza intarzierii cu care a transat conflictul pe marginea cvorumului. Va dori viitoarea majoritate desfiintarea ei? Sau poate va opta pentru revenirea la formula pre-2003, cand o supermajoritate parlamentara putea invinge Curtea, in privinta constitutionalitatii legilor? Nu in ultimul rand, daca se va dori „depolitizarea" institutiei, cum se va evita riscul ca lupta politica sa se mute in interiorul forului profesional chemat a-i desemna pe judecatori?
In fine, viitoarea majoritate ar trebui sa incerce un raspuns la intrebarea: este bine sa ai „jucatori de veto" intr-o democratie europeana moderna, statut la care aspiram? Sau, daca acceptam ca e nevoie de ei, cat de mari trebuie sa fie competentele lor in ceea ce priveste blocarea unor masuri ce ar putea avea majoritate parlamentara (sau chiar populara), dar care ar ameninta statul de drept? Curtea Constitutionala este un astfel de jucator, dar nu este singurul - Avocatul Poporului este un exemplu notabil. Chiar si presedintii Camerelor actioneaza, in anumite momente, ca jucatori de veto, mai ales cand este nevoie de avizul sau macar consultarea lor.
Toate aceste intrebari ar trebui sa figureze pe agenda fortelor politice, alaturi de chestiuni precum regionalizarea (pentru care nu avem deocamdata decat schite) sau precum consacrarea constitutionala a „regulii de aur" in privinta echilibrului bugetar si - poate - a unor noi transferuri de putere catre Bruxelles. Cutia schimbarii constitutionale va fi deschisa oricum, astfel ca ar fi bine sa fim pregatiti si sa cerem liderilor nostri sa ne trateze cu respect, explicandu-si si justificandu-si optiunile.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |