Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Darfur - coordonatele crizei

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Provincia sudaneza Darfur a fost - si, din pacate, ramine teatrul uneia dintre cele mai grave crize umanitare din istoria Africii si a lumii. Un teritoriu de intindere comparabila cu cea a Frantei si locuit de peste cinci milioane de oameni este afectat, de aproape cinci ani, de conflicte intre diverse factiuni inarmate, in conditiile in care guvernul central sudanez s-a manifestat mai degraba ca parte in conflict, decit ca mediator si garant al ordinii. O misiune de mentinere a pacii initiata de Uniunea Africana (UA) s-a dovedit incapabila sa-si atinga obiectivele, in primul rind pentru ca pacea nu a fost niciodata cu adevarat atinsa, pentru a fi mai apoi mentinuta. In prezent, Organizatia Natiunilor Unite (ONU) se pregateste de implicarea directa in vederea pacificarii provinciei, intr-o formula novatoare, in sensul ca eforturile ei nu le exclud, ci le completeaza pe cele ale UA. La inceputul lunii iunie a anului viitor, aceasta misiune hibrida in Darfur (UNAMID) ar trebui sa fie, in mare masura, operationala. Va fi vorba de circa treizeci si sase de mii de militari, cea mai mare desfasurare de forte realizata vreodata in scopuri umanitare, cu observatia ca UNAMID este plasata sub capitolul VII al Cartei ONU, in sensul ca are mandatul de a combate prin forta orice incercare de a perturba eforturile internationale de asistenta umanitara. Situatia din Darfur este interpretata, corect, drept o amenintare la adresa pacii si securitatii internationale, intrucit aceasta din urma are drept referential securitatea umana. Iar in Darfur exista voci care avanseaza termenul de genocid (este cazul guvernului SUA) sau pe acela de crime impotriva umanitatii care frizeaza genocidul (in termenii unei comisii de investigatie special desemnata de ONU).

    Conflictul a izbucnit in 2003, cind doua grupari ale populatiilor negro-africane din Darfur (in primul rind Fur, Masalit si Zaghawa) au luat armele impotriva guvernului central sudanez, dominat de arabi. Este vorba de Miscarea /Armata de Eliberare a Sudanului (SLM/A) si de Miscarea pentru Justitie si Egalitate (JEM). Revolta izbucneste pe fondul eforturilor guvernului sudanez de a incheia celalalt mare conflict armat intern, unul de-a dreptul devastator, intre fortele guvernamentale (musulmane, cu baza de putere in Nord) si Miscarea / Armata de Eliberare a Poporului Sudanez (SPLM / A), exponenta populatiilor crestine si animiste din Sud. In mod paradoxal, acordul de pace intre guvern si rebelii sudisti i-a stimulat pe negro-africanii din Darfur sa ia armele pentru a obtine o distributie echitabila a avutiei nationale, inclusiv a beneficiilor dobindite din exportul de petrol.

    In Darfur nu avem de a face cu un conflict multidimensional, dar - spre deosebire de cel mentionat anterior - elementul religios lipseste. Rebelii negro-africani sint musulmani, ba chiar au fost mobilizati si inarmati de guvernul central pentru a lupta impotriva SPLM / A. Obiectivul lor era acela de a proteja interesele comunitatilor lor - sedentare si dependente de agricultura - de presiunea constanta a triburilor arabe nomade, de pastori. Deteriorarea solului si epuizarea resurselor au creat astfel matricea ecologica a unui conflict care este, in esenta, unul identitar. Triburile arabe au fost sustinute constant, cu o intensitate variabila, de catre autoritatile centrale, ceea ce ii face pe multi comentatori ai situatiei sa interpreteze lupta rebelilor si drept o rezistenta impotriva "arabizarii" fortate si brutale a nord-vestului tarii de catre elitele de la Khartoum. Pentru a combate insurgenta, guvernul a utilizat nu doar armata regulata (oarecum incerta, pentru ca include multi negro-africani din Darfur), ci mai ales militii arabe pe care, in prealabil, le-a inarmat si instruit. Notorie este, in acest sens, gruparea cunoscuta sub numele de janjawid (calareti inarmati), careia i se atribuie cele mai multe si grave crime impotriva umanitatii - de altfel, exista deja doua persoane inculpate oficial de Tribunalul Penal International: un lider al janjawid si un inalt demnitar sudanez. Termenul de "purificare etnica", pe care toata lumea il spera uitat dupa incheierea crizei bosniace, revine in actualitate pe fondul actiunilor atribuite militiilor arabe proguvernamentale din Darfur.

    In aceste conditii, atitudinea guvernului sudanez - de tolerare a misiunii UA, slab dotate si fara capacitate de lupta, dar de opozitie inversunata fata de desfasurarea trupelor ONU - devine oarecum explicabila, chiar daca intr-un asemenea conflict arareori se pot trasa granite clare intre faptuitori si victime. Cel putin in viziunea opiniei publice si a guvernelor occidentale, culpa guvernului sudanez este enorma: el trebuie sa-si protejeze in mod egal toti cetatenii, indiferent de rasa, etnie sau religie. Exista, totusi, speranta ca autoritatile de la Khartoum vor alege calea rationala, de a permite UNAMID sa protejeze eforturile umanitare, sa dezarmeze grupurile inarmate si sa permita intoarcerea refugiatilor. Despre nevoia ca aceasta misiune sa contribuie la identificarea unui real acord politic - si despre imensele dificultati in acest sens, provenite si din scindarile intervenite in SLM / A si JEM - se va vorbi cu alta ocazie. La sfirsit de an, o eventuala reluare a negocierilor intre guvern si nenumaratele factiuni inarmate ar fi o veste foarte buna, dar, din pacate, improbabila.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri