Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Edificare estetica

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Spectacolul de opera-balet Les indes galantes de Jean-Philippe Rameau, pe care el l-a montat in premiera la Iasi in Sala Mare a Teatrului National (15 decembrie, se va mai juca pe 16 decembrie), o veritabila provocare estetica, nu numai ca imi permite sa raspund la intrebarea pe care am lansat-o mai sus, dar delimiteaza ca o piatra de hotar atat de controversatul an 2012 de ceea ce va urma. Nu-mi pot imagina decat ca toti oamenii ar trebui sa treaca in Noul An in ritmurile rondeau-ului ("pipa pacii") ce incheie aceasta opera cu mesaj pacifist. Solutia poate proveni doar dintr-o depasire si armonizare a contrariilor (alb-negru), dintr-o acceptare a diferentelor interumane si printr-o regasire a puritatii si firescului naturii umane.

    In prima instanta, e vorba de patru locuri exotice unde echilibrul este restabilit, intrucat Europa fusese confiscata de Zeul razboiului (Bellone), in detrimentul dragostei (Eros) si al beatitudinii (Hebe). La un nivel mai profund, opera desfasoara patru ordini estetice, patru tipuri de "apocalipsa" si patru modalitati de edificare a omului. Regizorul Andrei Serban reuseste sa recreeze scenic tot felul de puzzle-uri geometrizate, apeland la baghete glisate de actori, compunand patrate, cercuri ori triunghiuri, cu rol de simboluri (ex. hexagrama). Indiile galante este un spectacol de regie, cu o coregrafie de exceptie, minutios realizata (Blanca Li), la care, pe langa baritoni, basi, tenori si soprane, participa corul si ansamblul de balet al Operei Nationale Romane Iasi. Daca in ceea ce priveste decorul, detaliile scenice si elementele coregrafice, amplasarea actantilor peste tot in sala, putem spune ca spectacolul este unul destul de complicat, antrenand chiar si spectatorii, oferindu-le o ploaie de petale de trandafir si menuete printre randuri, Andrei Serban are o tehnica de lucru simpla si precisa: el este un maestru al gesticii, inventand pentru fiecare episod in parte veritabile algebre scenice, caracterizate prin ordine, rigoare, simetrie, armonie. As mai remarca structura brosata a spectacolului.

    Fiecare dintre cele patru momente este introdus printr-un simbol prezentat inca de la inceput si poate fi marcat printr-o sentinta galanta. Astfel, "incasii din Peru" au ca simbol - soarele, iar ca maxima: "Desi au distrus templurile tale, unicul templu ramas e-n inimile noastre", rostita de Marele preot Huascar. Printesa Phani il alege pe cuceritorul spaniol Carlos, provocandu-i primului pretendent o enorma suferinta. Artificiul la care Huascar recurge pentru a o convinge pe printesa ca zeii se impotrivesc dragostei ei este in zadar. In montarea regizata de Andrei Serban, primul episod reprezinta totodata miezul primei parti a spectacolului. Apocalipsa este conceputa la acest prim nivel prin cutremur si foc. Prin faptul ca resimte mila fata de suferinta si drama Marelui preot incas si prin teama provocata de dezlantuirea furiei naturii (flacari, cutremur), spectatorul ajunge la catharsis. Catharsis-ul propriu tragediei grecesti ca eliberare de emotii puternice (compasiune, spaima) prin trairea acestora cu intensitate reprezinta scopul si efectul acestei prime trepte a operei.

    In cea de-a doua parte a spectacolului intervin trei povesti: "turcul generos", avand ca simbol semiluna, "florile - fragmente" - fluturele si "salbaticii" (bastinasii Americii) - porumbul. Sentintele galante sunt pe rand: "Daca ochii mi te-au pierdut, inima te vede inca"; "Fluturas inconstant, opreste-te"; "In padurile noastre domnesc pacea si inocenta". In cel de-al doilea pasaj, apocalipsa este imaginata prin furtuna si catastrofa acvatica. In celelalte doua, urmarea sfarsitului este conceputa mai intai poetic, printr-un regat al florilor, iar apoi ca revenire la inocenta primordiala, cand omul se regaseste pe sine dincolo de contradictii ori diferente, in armonie cu ceilalti si cu natura.

    De asemenea, trei tipuri de edificare (schimbare de sine a omului) completeaza catharsis-ul de la inceput: edificare morala, edificare conversationala si edificare estetica. Printr-un gest nefiresc, Osman (turcul generos) ii reuneste pe Émilie si pe Valère si le reda libertatea. Am numit aceasta restabilire a ordinii normale a lucrurilor edificare morala. Sinele individual se schimba in sensul ca ajunge la manifestari aprobate de ordinea fireasca a lumii in care traim (altruism, gentilete, loialitate etc.). Fragmentul dedicat florilor are mai mult rolul unui interludiu, legand ultima poveste de scena anterioara. Pe aceasta treapta, edificarea nu poate insemna decat ceea ce a inteles Rorty prin acest termen: crearea unor limbaje noi, a unor reinnoite metafore, a unor noi moduri de expresie a sinelui si a lumii (ilustrative raman limbajul florilor si dansul florilor).

    In cele din urma, circular, de la America precolumbiana se ajunge la America lui Columb, colonizata de francezi si de spanioli. Numai ca frumoasa Zima, iubita capeteniei amerindienilor (Adario) nu se lasa cucerita nici de generosul Alvaro, nici de nestatornicul Damon. Uniunea dintre Zima si Adario are rolul unei comuniuni, prin care se semneaza pactul pacii universale. Indienii danseaza impreuna cu colonistii. Asistam la o edificare estetica, avand rolul de a schimba istoria: amerindienii nu au fost exterminati. Ei sunt cat se poate de vii si ne transmit prin dansurile lor de pe scena de la Iasi un mesaj unic, pacifist, extraordinar: inocenta, armonia, toleranta ar putea salva lumea. Am numit edificare estetica acest mod al transformarii de sine, direct implicat in schimbarea trecutului prin convertirea estetica a istoriei in spectacol. O data ce faptul istoric este modificat prin arta, spectatorul paraseste sala de spectacol ca si cum (o anumita calamitate nu ar fi avut loc), iar lumea sa devine ca si cum (ororile trecutului nu s-ar fi petrecut). Am putea incerca sa operam acelasi tip de convertire estetica si asupra viitorului?  


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri