Eurotrip agentie de turism
mesterescu

Fa-te frate cu dracu' ca sa treci bacu'

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    M-a pus necuratul sa caut informatii despre bacalaureat si despre subiectele pentru proba scrisa la limba si literatura romana. Tristele descoperiri m-au facut sa ma bucur ca am avut dascali luminati si ca am prins vremuri cind limba si literatura romana nu sufereau chinurile la care sint supuse in 2008 d.Hr. Desi lucrez ca profesor, rar mi-a fost dat sa vad mostre de dogmatism si de inchistare stiintifica mai graitoare decit unele dintre cerintele cu care trebuie, din nefericire, sa se confrunte elevii. Pentru cei ce nu stiu sau care doresc deja sa uite evenimentul, proba scrisa la limba si literatura romana este formata din trei subiecte, propuse in cite o suta de variante, din care se va alege doar una.

    Toate variantele subiectului I cuprind numai poezii insotite de cerinte prin care se verifica cunostinte de limba romana (gramatica si lexic), teorie literara si stilistica. Acestea sint, cu adevarat, subiectele prin care se poate afla ce stiu, realmente, elevii, mai ales ca ei au avut timp sa studieze si sa caute raspunsuri.

    Nu mi-am dat seama ce tipuri de competente se verifica prin subiectele de tip II. Candidatii sint invitati sa scrie o compunere de aproximativ o pagina, in care sa argumenteze, pornind de la un citat, ce este ... orgoliul, viitorul, virsta, averea, menirea artistului, etc., adica un intreg mozaic de probleme ale unor adulti curiosi si dornici sa afle opiniile avizate ale liceenilor intens preocupati, de altfel, de aceste chestiuni spinoase a caror dezbatere necesita cunostinte de filozofie, psihologie, istoria mentalitatilor s.a.m.d.

    Subiectul de tip III consta intr-un eseu prin a carui redactare tinerii ar trebui sa demonstreze ca au o gindire critica formata si ca stiu sa interpreteze in mod adecvat complexitatea unei opere literare. O scurta cautare pe net ne lamureste, insa, ca eseurile respective - elaborate de profesori si tocite cu sirg de elevi - fac deja parte din folclorul bacalaureatului, singura dificultate reala fiind memorarea "eseurilor".

    Ar fi multe de spus in legatura cu modul de a concepe subiectele, dat fiind ca acestea par sa reflecte pofta barbara de a folosi sabloane si redundante gaunoase, insa chestiunea isi pierde, cred eu, importanta in fata unor nepermise greseli de limba si erori de formulare care demonstreaza, negru pe alb, ca autorii subiectelor nu dovedesc respect nici fata de propria munca, nici fata de elevi. Sa amintim citeva exemple. Varianta 100 a subiectului de tip III introduce, pe post de concept literar, sintagma "criticism junimist". Poate ca am eu vederi si cunostinte inguste, dar criticism, in limba romana, inseamna "1. doctrina filozofica impusa de Kant" si 2. "tendinta exagerata de a critica" (cf. DEX). Cine sint, atunci, adeptii criticismului junimist? Criticistii? He, he, he, criticismul e doar un miticism promovat de cei ce nu au citit studiul "Oratori, retori si limbuti", in care Titu Maiorescu ii critica aspru pe stricatorii de limba.

    O alta greseala apare tot la subiectul de tip III, varianta 75. Elevilor li se cere sa scrie despre "forme de manifestare ale dramaturgiei in teatrul modern". Cum se realizeaza (dez)acordul? Dupa umila mea parere si in acord cu simbioza expresie-continut, formele sint ale manifestarii, iar manifestarea este a (nu ale) dramaturgiei. Nu am putut descoperi sensul acestei subtile constructii. Li se cere elevilor sa scrie despre specificul dramaturgiei moderne sau trebuie sa analizeze conditia dramaturgiei in teatrul modern (sa compare, adica, un Iona pus in scena, asa, mai traditional, cu un Iona montat zeflemitor, in cheie avangardista) ? Formulam, deci nu gindim...

    In categoria "ride cine poate" putem include unele cerinte sablonarde din variantele subiectului de tip II. De pilda, in varianta 47, li se cere liceenilor sa scrie despre "impactul literaturii asupra cititorului", pornind de la doua consideratii calinesciene, pentru ca, mai apoi, sa li se solicite formularea unei opinii "fata de afirmatia data". Doi in unu, oferta verii! Vezi bine, dupa ce au depasit cu succes programul social-educativ "laptele si cornul", copiii sint pusi sa comenteze doua afirmatii, care e una (scuzati vanghelismul, e in ton cu cerinta). Or fi, probabil, de vina functiile copy & paste de la computerele ministeriale.

    Abracadabrant si delicios, prin ineptie, mi se pare, insa, un fragment care apare in toate variantele subiectului II: "Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ trebuie: - sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris (...) etc.".

    Atentie, la loc comanda! Prin cartile scrise de profesori universitari, nu de marunti functionari cu lefuri mari, se considera ca textul se scrie, iar discursul se rosteste. Vorba cintecului: "Scrierea si cu rostirea/ Nu-t-aduce fericirea,/ Da' te-nvata sa traiesti,/ Sa traiesti si sa gindesti". La bacalaureat e cu totul altfel pusa problema. A scrie sau a nu vorbi, iata intrebarea-cheie a probei scrise la limba si literatura romana! Dar nu conflictul suroricid intre scriere si rostire e problema, ci lipsa de logica a formularii. Din moment ce se cere elaborarea unei argumentari, nu e limpede ca trebuie sa se respecte niste etape pentru realizarea respectivei argumentari? Numai cei cu mintea odihnita simt nevoia unor proiectii mentale de genul: "Argumentez, deci respect constructia argumentativa. Este un examen scris, deci structurez ideile in scris, ca nu cumva sa gresesc si sa le structurez oral". Ei, bine, nu se poate face "structurarea ideilor in scris", daca limba e de lemn si fara de gindire.

    In loc de incheiere, mi s-a parut necesar sa le ofer tuturor celor interesati de soarta subiectului II un model de realizare. Am optat pentru varianta 45, pentru simplul si intemeiatul motiv ca citatul ales nu a fost nicidecum luat in serios de cei ce au conceput "itemii de evaluare".

    Cerinta: "Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de randuri, despre limba romana, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: «Apararea intereselor limbii romanesti e una din garantiile viitorului nostru national si prin urmare o sfanta datorie patriotica»". (I. A. Bassarabescu, Coloana infinitului)".

    "Rezolvarea" subiectului: "Ipoteza mea este ca marii criticisti - cuvint din limba neromana, format prin raportare la conceptul bacalaureal de criticism junimist - din Comisia Ministeriala a Formelor de Examinare fara Fond nu cunosc potentialul expresiv al limbii romane, din moment ce au conceput subiecte intr-o nesfinta limba de lemn, valorificind un veritabil si «cumplit mestesug de timpenie», daca e sa amintim discursurile unui text d'ale lui Creanga. Datoria mea patriotica este de a arata ca astfel de subiecte sfideaza, cu insistenta, logica, insulta, pe alocuri, inteligenta si, mai grav, fac dovada unei inchistari nefericite in cliseu, din moment ce multe bilete nu sint decit anticaligrafii ale acelorasi idei (sa ma ierte domnul Emil Brumaru pentru ca i-am intinat, nevoit de situatie, libertatile sublime ale poeziei!).

    Ofer doua argumente pentru a-mi sustine punctul de vedere. In primul rind, in formularea cerintelor au aparut greseli de exprimare, inadecvari si ambiguitati, iar aceste aspecte sint inadmisibile si descalifica activitatea si prestigiul grupului de intelectuali platiti din banii parintilor pentru a se ocupa de evaluarea performantelor educative ale copiilor. In al doilea rind, stiut fiind ca evaluarea cunostintelor de limba, civilizatie si cultura romaneasca se mai realizeaza, inca, prin unele scoli, dupa sistemul «daca reciti frumos lectia, ai nota zece», nu vad cum e posibil pentru tineri sa-si elibereze mintea din incorsetarile spunerii «pe de rost» pentru a scrie argumentari cu miez despre soarta universului. In lipsa unui cadru de stimulare a gindirii critice, apelul la sablon este prea usor acceptat de profesori si de elevi. Ca semn de protest, ma declar impotriva practicilor penibile de evaluare a capacitatii de redare mecanica".

    Autoevaluarea. Am redactat o compunere conform precizarilor, structurind "ideile in scris" (examenul fiind scris, n-am avut cum sa structurez ideile "oral", nu ?) si am utilizat "mijloace lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri", deci primesc 6 puncte, desi "aprecierea" e... depreciativa. Am propus o ipoteza, am dezvoltat doua argumente si am tras o concluzie pertinenta (parerea mea!), prin urmare ar trebui sa primesc 18 puncte. Am respectat mai toate normele limbii literare, mai putin povestea cu i din a si t din s, asadar cred ca voi primi numai 3 puncte din 6. Per total, am nota 3,7 cu tot cu punctul din oficiu. Imi mai trebuie 1,3 puncte pentru nota 5. Scriu cit ma pricep la subiectul I, fac o mega-argumentare la ultimul si m-am scos. Partea nasoala e ca n-am idee cum sa comentez citatul "Ironia te face temut, dar nu popular" (Tudor Vianu). Nu vreau sa ironizez, dar imi amintesc un sfat dat de profa de la prega: fa-te frate cu dracu' ca sa treci bacu'.


    Ultima ora

    editorial

    Dreapta după congresul de fuziune PNL - PDL

    Alexandru LĂZESCU

    Dreapta după congresul de fuziune PNL - PDL

    Pentru noua Alianţă Creştin-Liberală singurele lucruri care par să conteaze sunt să-l împiedice pe Ponta să ajungă la Cotroceni şi să-l excludă pe Traian Băsescu din acest proces.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Din nou împreună

    Lucian DÎRDALA

    Din nou împreună

    Există, însă, o mare întrebare: va fi dusă până la capăt fuziunea în cazul în care candidatul Alianţei PNL-PDL nu va câştiga alegerile prezidenţiale?

    Invitaţie la comparaţie

    Michael ASTNER

    Invitaţie la comparaţie

    O selecţie a observaţiilor autocritice - veţi vedea că unele pot fi lesne imaginate ca potrivite şi pentru noi, cei din România, în ciuda diferenţelor mai mult decât substanţiale dintre Germania şi România...

    Instituţia Mitică

    Nichita DANILOV

    Instituţia Mitică

    Venind în contact cu instituţia Mitică, nu devii automat Mitică, ci pe parcurs. Există o perioadă de noviciat, de stagiu. Cei din instituţia Mitică, putem vorbi şi la plural, nu te încorporează brutal, ci prin tatonări uşoare, mici promisiuni şi avantage de tot felul.

    Propunerea redactorului sef

    Diferenţele dintre Bucureşti şi provincie cresc în ritm galopant

    Toni HRITAC

    Diferenţele dintre Bucureşti şi provincie cresc în ritm galopant

    De ce n-ar lucra Hrebenciuc şi în interesul Iaşului?

    Caricatura zilei

    Prima masina

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Soselele iesene sunt pline de soferi vitezomani. De ce?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.