joi, 28.03.2024
Criza actuala din Fisia Gaza s-ar putea solda cu un succes militar pentru Israel, insa din punct de vedere politic pierderile sint considerabile. Poate ca infrastructura militara a Hamas a fost deja (si va mai fi) puternic afectata, insa nu se poate ajunge la o distrugere totala a acestei organizatii. Poate ca luptele la sol vor sterge, intr-o anumita masura, amintirile neplacute ale recentului razboi cu Hezbollah, pe teritoriul libanez, iar armata israeliana isi va reface blazonul. Insa numarul mare de victime din rindul civililor palestinieni creeaza Israelului mari probleme de imagine, iar episoade intens mediatizate - precum cel al scolii aglomerate cu refugiati si, in cursul zilei de ieri, cel al refugiului catre care viitoarele victime fusesera directionate chiar de catre armata israeliana - nu fac decit sa intareasca sentimentele anti-israeliene in rindul opiniei publice internationale.
Hamas a cautat cu obstinatie acest conflict, desi probabil ca nu a banuit anvergura ripostei statului evreu. Confruntata cu dificultatile cotidiene ale administrarii Fisiei Gaza, cu blocada israeliana si cu atitudinea rece a guvernului egiptean, miscarea islamista a incercat, probabil, sa-si refaca legitimitatea prin lupta impotriva Israelului. O astfel de tactica ar fi lovit indirect si in Autoritatea Palestiniana (dominata de Fatah), care guverneaza Cisiordania, teritoriu pe care Hamas se afla intr-o stare de cvasi-clandestinitate. Eroismul Hamas ar fi fost automat contrapus lasitatii si servilismului dovedite de Fatah si liderul sau, Mahmud Abbas. Nu in ultimul rind, un conflict cu caracter mai limitat ar fi adus beneficii politice si sponsorului principal al Hamas, Iranul, care ar fi iesit astfel, intr-o oarecare masura, din izolarea cu care se confrunta in prezent, din cauza aspiratiilor sale nucleare.
Militantii Hamas si-au asumat, in Gaza, responsabilitati cu caracter etatic, fara a beneficia, desigur, de o recunoastere din partea comunitatii internationale. Finantati de Iran si, intr-o masura mult mai mica, de Siria, ei administreaza in Gaza o retea sanitara, educationala, de servicii sociale - o retea pe care cu siguranta ca nu doreau sa o vada distrusa. Conflictul "ideal" pentru Hamas este cel prelungit, dar de mica intensitate - tir de rachete care sa loveasca localitati israeliene, urmat de represalii ale statului evreu (tiruri de artilerie sau chiar raiduri aeriene). Interventia terestra, careia nu i se poate opune din punct de vedere militar, a schimbat datele problemei. Acum, scopul politic al Hamas este acela de a-si etala capacitatea de supravietuire (si de lovire a teritoriului advers), de a arata lumii arabe si musulmane ca nu este si nu poate fi invins. In paralel, celulele sale trebuie sa reziste pina ce ONU si comunitatea internationala, in general, vor institui o presiune atit de puternica, incit Israelul sa puna capat ostilitatilor. Victimele civile reprezinta unitatea de masura a rabdarii internationale, iar Hamas se afla in situatia de a contabiliza beneficii de pe urma palestinienilor morti sau raniti, mutilati sau orfani.
Armata israeliana si factorii politici de la Ierusalim cunosteau foarte bine acest calcul, asa cum il cunosteau si pe cel al Hezbollah, inainte de incursiunea in Liban. Din acest punct de vedere, incursiunea terestra poate fi eficienta doar daca se finalizeaza rapid si fara mari pierderi in rindul civililor. Ultimul capitol pare deja compromis, astfel ca in ecuatie mai ramine primul, cel fundamental. "Rapid" ar putea insemna atingerea obiectivelor militare pina la 20 ianuarie, data transferului de putere la Casa Alba, beneficiind de sprijinul sau macar de toleranta administratiei Bush, in ultimele sale zile. Sau, in cazul in care presiunile internationale devin prea greu de suportat pentru Washington, pina in momentul in care Statele Unite dau indirect semnalul de incheiere. Faptul ca SUA s-au abtinut in Consiliul de Securitate, si astfel au permis adoptarea unei rezolutii cerind incetarea ostilitatilor, are o dubla semnificatie. In primul rind, administratia Bush inca ii mai ofera timp Israelului pentru a-si atinge obiectivele militare in Gaza, o atitudine careia i se raliaza implicit (si fara prea mare satisfactie) Egiptul si Uniunea Europeana. Pe de alta parte, Israelului nu i se poate tolera chiar orice in timpul acestor operatiuni: aspectele umanitare trebuie luate in calcul, in caz contrar sprijinul Americii urmind sa inceteze.
In orice caz, Statele Unite vor fi cele care vor da semnalul politic, fie sprijinind si mai explicit planul Mubarak - Sarkozy (si astfel marindu-i greutatea politica), fie intr-un mod mai direct, dezvaluind un format propriu de incheiere a ostilitatilor. Ultima varianta pare tot mai putin probabila, astfel ca ne putem astepta mai degraba la variatiuni pe tema planului franco-egiptean. Iar acest pas va surveni foarte curind, pentru ca la ONU se asteapta cu destula nervozitate implicarea americana, in ciuda perioadei de tranzitie care pare ca nu mai ia sfirsit.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |