Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Factorul timp in criza din Fisia Gaza

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Criza actuala din Fisia Gaza s-ar putea solda cu un succes militar pentru Israel, insa din punct de vedere politic pierderile sint considerabile. Poate ca infrastructura militara a Hamas a fost deja (si va mai fi) puternic afectata, insa nu se poate ajunge la o distrugere totala a acestei organizatii. Poate ca luptele la sol vor sterge, intr-o anumita masura, amintirile neplacute ale recentului razboi cu Hezbollah, pe teritoriul libanez, iar armata israeliana isi va reface blazonul. Insa numarul mare de victime din rindul civililor palestinieni creeaza Israelului mari probleme de imagine, iar episoade intens mediatizate - precum cel al scolii aglomerate cu refugiati si, in cursul zilei de ieri, cel al refugiului catre care viitoarele victime fusesera directionate chiar de catre armata israeliana - nu fac decit sa intareasca sentimentele anti-israeliene in rindul opiniei publice internationale.

    Hamas a cautat cu obstinatie acest conflict, desi probabil ca nu a banuit anvergura ripostei statului evreu. Confruntata cu dificultatile cotidiene ale administrarii Fisiei Gaza, cu blocada israeliana si cu atitudinea rece a guvernului egiptean, miscarea islamista a incercat, probabil, sa-si refaca legitimitatea prin lupta impotriva Israelului. O astfel de tactica ar fi lovit indirect si in Autoritatea Palestiniana (dominata de Fatah), care guverneaza Cisiordania, teritoriu pe care Hamas se afla intr-o stare de cvasi-clandestinitate. Eroismul Hamas ar fi fost automat contrapus lasitatii si servilismului dovedite de Fatah si liderul sau, Mahmud Abbas. Nu in ultimul rind, un conflict cu caracter mai limitat ar fi adus beneficii politice si sponsorului principal al Hamas, Iranul, care ar fi iesit astfel, intr-o oarecare masura, din izolarea cu care se confrunta in prezent, din cauza aspiratiilor sale nucleare.

    Militantii Hamas si-au asumat, in Gaza, responsabilitati cu caracter etatic, fara a beneficia, desigur, de o recunoastere din partea comunitatii internationale. Finantati de Iran si, intr-o masura mult mai mica, de Siria, ei administreaza in Gaza o retea sanitara, educationala, de servicii sociale - o retea pe care cu siguranta ca nu doreau sa o vada distrusa. Conflictul "ideal" pentru Hamas este cel prelungit, dar de mica intensitate - tir de rachete care sa loveasca localitati israeliene, urmat de represalii ale statului evreu (tiruri de artilerie sau chiar raiduri aeriene). Interventia terestra, careia nu i se poate opune din punct de vedere militar, a schimbat datele problemei. Acum, scopul politic al Hamas este acela de a-si etala capacitatea de supravietuire (si de lovire a teritoriului advers), de a arata lumii arabe si musulmane ca nu este si nu poate fi invins. In paralel, celulele sale trebuie sa reziste pina ce ONU si comunitatea internationala, in general, vor institui o presiune atit de puternica, incit Israelul sa puna capat ostilitatilor. Victimele civile reprezinta unitatea de masura a rabdarii internationale, iar Hamas se afla in situatia de a contabiliza beneficii de pe urma palestinienilor morti sau raniti, mutilati sau orfani.

    Armata israeliana si factorii politici de la Ierusalim cunosteau foarte bine acest calcul, asa cum il cunosteau si pe cel al Hezbollah, inainte de incursiunea in Liban. Din acest punct de vedere, incursiunea terestra poate fi eficienta doar daca se finalizeaza rapid si fara mari pierderi in rindul civililor. Ultimul capitol pare deja compromis, astfel ca in ecuatie mai ramine primul, cel fundamental. "Rapid" ar putea insemna atingerea obiectivelor militare pina la 20 ianuarie, data transferului de putere la Casa Alba, beneficiind de sprijinul sau macar de toleranta administratiei Bush, in ultimele sale zile. Sau, in cazul in care presiunile internationale devin prea greu de suportat pentru Washington, pina in momentul in care Statele Unite dau indirect semnalul de incheiere. Faptul ca SUA s-au abtinut in Consiliul de Securitate, si astfel au permis adoptarea unei rezolutii cerind incetarea ostilitatilor, are o dubla semnificatie. In primul rind, administratia Bush inca ii mai ofera timp Israelului pentru a-si atinge obiectivele militare in Gaza, o atitudine careia i se raliaza implicit (si fara prea mare satisfactie) Egiptul si Uniunea Europeana. Pe de alta parte, Israelului nu i se poate tolera chiar orice in timpul acestor operatiuni: aspectele umanitare trebuie luate in calcul, in caz contrar sprijinul Americii urmind sa inceteze.

    In orice caz, Statele Unite vor fi cele care vor da semnalul politic, fie sprijinind si mai explicit planul Mubarak - Sarkozy (si astfel marindu-i greutatea politica), fie intr-un mod mai direct, dezvaluind un format propriu de incheiere a ostilitatilor. Ultima varianta pare tot mai putin probabila, astfel ca ne putem astepta mai degraba la variatiuni pe tema planului franco-egiptean. Iar acest pas va surveni foarte curind, pentru ca la ONU se asteapta cu destula nervozitate implicarea americana, in ciuda perioadei de tranzitie care pare ca nu mai ia sfirsit.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri