Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Hibridul moldovenesc si sansele democratizarii

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Evenimentele de la Chisinau se succed cu repeziciune, insa tendinta autoritatilor de a reprima si intimida opozitia politica si societatea civila este evidenta. In acest moment, regimul Voronin recurge la solutiile consacrate ale despotismelor post-sovietice.

    Privita dintr-un unghi teoretic, actuala criza de la Chisinau ne confirma o serie de intuitii si concluzii pe care cercetatorii politicii comparate le-au dezvoltat si analizat pe parcursul ultimelor trei-patru decenii. Din pacate, nu ar fi exclus ca situatia Moldovei sa confirme si predictia potrivit careia sansele de democratizare sint mici, cu sau fara Partidul Comunist sau Vladimir Voronin.

    Citeva precizari initiale se impun, in acest punct. Pesimismul meu pe termen scurt nu exclude increderea pe termen lung. Sper ca prognozele la care ne conduc anumite teorii influente din stiinta politica sa nu se adevereasca - si ele pot fi contrazise daca la Washington si Bruxelles, la Bucuresti si mai ales la Chisinau vor ajunge la putere lideri curajosi si inzestrati cu viziune. Sper ca, in urmatoarele decenii, generatia mea sa fie martora democratizarii si dezvoltarii Republicii Moldova, a integrarii ei europene si - cine stie - a unei decizii curajoase a cetatenilor moldoveni in privinta unirii. Deocamdata, insa, ne vedem pusi in situatia de a privi adevarul in fata.

    Asadar, o prima tema de gindire ar fi aceea a stabilitatii asa-numitelor "regimuri hibride", incomplet democratizate sau blocate mult timp pe drumul tranzitiei - este, desigur, cazul Moldovei. Daca presiunile democratice din interior cresc, elitele ar putea ceda, acceptind continuarea democratizarii, sau ar putea recurge la forta, ceea ce ar insemna bascularea catre autoritarism. Regimul Voronin pare a inclina catre a doua varianta, contind si pe sprijinul Rusiei si pe relativa pasivitate a Occidentului.

    In al doilea rind, alegerile (chiar si in ipoteza fraudelor) si alte date politice ne spun ca acum sprijinul social in favoarea democratizarii este mai mare ca in trecut, dar inca nu este dominant. Insa zile precum acestea au darul de a mobiliza segmente ale electoratului dezinteresat, dezabuzat sau neinformat. Cum se vor distribui, oare, aceste optiuni? Ce efect va avea, spre exemplu, comunicarea tineri - virstnici sau oraseni - sateni? Daca cererile pentru democratie vor creste in intensitate, e posibil ca elita sa dea inapoi sau, la limita, ca parti din aparatul represiv sa-si retraga sprijinul fata de elitele comuniste si sa grabeasca prabusirea regimului. Daca insa elita va aprecia ca in societate primeaza imperativul ordinii, ar trebui sa prefere un scenariu de tip Belarus - fara a avea garantia ca el va functiona la fel de bine ca la Minsk. Din nou, autoritatile par sa incline catre a doua varianta.

    S-ar mai putea aduce citeva astfel de argumente si cu siguranta ca vom mai avea ocazia sa discutam despre semnificatia politica a revolutiei twitter-elor. Trebuie sa punctam, acum, alte citeva aspecte extrem de influente si, din pacate, generatoare de pesimism.

    Unul dintre putinele lucruri asupra carora specialistii sint de acord este faptul ca o conditie necesara si premergatoare democratizarii este consensul pe tema naturii, granitelor si destinului statului, absent in cazul Republicii Moldova. Nivelul redus de dezvoltare economica nu este, in sine, o bariera insurmontabila in calea democratizarii, insa calitatea si performanta institutiilor au de suferit - de altfel, slaba performanta din ultimii ani a institutiilor regimului "hibrid" de la Chisinau a contribuit mult la succesul comunistilor in rindul electoratului vulnerabil sau dependent.

    Trecind la dimensiunea internationala, sa observam ca schimbarea de la Washington, bazata pe renegarea intregii mosteniri Bush, face ca sprijinul pentru revolutiile colorate sa fie, acum, de domeniul trecutului. Predomina indiferenta, ceea ce este valabil si in cazul Europei. In plus, contrar discursurilor oficiale de la Bruxelles, Politica Europeana de Vecinatate nu contine ingredientele necesare pentru a stimula sau constringe state precum Republica Moldova sa se reformeze in profunzime si nu sporeste semnificativ sansele democratizarii. Occidentul pare acum sincer surprins ca s-a ajuns la miscari de strada, dupa ce alegerile tocmai fusesera declarate a fi in regula - sau, ma rog, in regula pentru Moldova. Merita urmarite, in zilele si saptaminile urmatoare, previzibilele eforturi ale Occidentului de a nu deschide cumva noi teme de disputa cu Rusia, cind totul parea a merge atit de bine. Merita, de asemenea, sa urmarim daca liderii nostri vor sti sa valorifice apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana intr-o criza in care e bine sa fim temperati, dar nici chiar ca un sac de box.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Linkuri sponsorizate

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri