joi, 28.03.2024
Evenimentele de la Chisinau se succed cu repeziciune, insa tendinta autoritatilor de a reprima si intimida opozitia politica si societatea civila este evidenta. In acest moment, regimul Voronin recurge la solutiile consacrate ale despotismelor post-sovietice.
Privita dintr-un unghi teoretic, actuala criza de la Chisinau ne confirma o serie de intuitii si concluzii pe care cercetatorii politicii comparate le-au dezvoltat si analizat pe parcursul ultimelor trei-patru decenii. Din pacate, nu ar fi exclus ca situatia Moldovei sa confirme si predictia potrivit careia sansele de democratizare sint mici, cu sau fara Partidul Comunist sau Vladimir Voronin.
Citeva precizari initiale se impun, in acest punct. Pesimismul meu pe termen scurt nu exclude increderea pe termen lung. Sper ca prognozele la care ne conduc anumite teorii influente din stiinta politica sa nu se adevereasca - si ele pot fi contrazise daca la Washington si Bruxelles, la Bucuresti si mai ales la Chisinau vor ajunge la putere lideri curajosi si inzestrati cu viziune. Sper ca, in urmatoarele decenii, generatia mea sa fie martora democratizarii si dezvoltarii Republicii Moldova, a integrarii ei europene si - cine stie - a unei decizii curajoase a cetatenilor moldoveni in privinta unirii. Deocamdata, insa, ne vedem pusi in situatia de a privi adevarul in fata.
Asadar, o prima tema de gindire ar fi aceea a stabilitatii asa-numitelor "regimuri hibride", incomplet democratizate sau blocate mult timp pe drumul tranzitiei - este, desigur, cazul Moldovei. Daca presiunile democratice din interior cresc, elitele ar putea ceda, acceptind continuarea democratizarii, sau ar putea recurge la forta, ceea ce ar insemna bascularea catre autoritarism. Regimul Voronin pare a inclina catre a doua varianta, contind si pe sprijinul Rusiei si pe relativa pasivitate a Occidentului.
In al doilea rind, alegerile (chiar si in ipoteza fraudelor) si alte date politice ne spun ca acum sprijinul social in favoarea democratizarii este mai mare ca in trecut, dar inca nu este dominant. Insa zile precum acestea au darul de a mobiliza segmente ale electoratului dezinteresat, dezabuzat sau neinformat. Cum se vor distribui, oare, aceste optiuni? Ce efect va avea, spre exemplu, comunicarea tineri - virstnici sau oraseni - sateni? Daca cererile pentru democratie vor creste in intensitate, e posibil ca elita sa dea inapoi sau, la limita, ca parti din aparatul represiv sa-si retraga sprijinul fata de elitele comuniste si sa grabeasca prabusirea regimului. Daca insa elita va aprecia ca in societate primeaza imperativul ordinii, ar trebui sa prefere un scenariu de tip Belarus - fara a avea garantia ca el va functiona la fel de bine ca la Minsk. Din nou, autoritatile par sa incline catre a doua varianta.
S-ar mai putea aduce citeva astfel de argumente si cu siguranta ca vom mai avea ocazia sa discutam despre semnificatia politica a revolutiei twitter-elor. Trebuie sa punctam, acum, alte citeva aspecte extrem de influente si, din pacate, generatoare de pesimism.
Unul dintre putinele lucruri asupra carora specialistii sint de acord este faptul ca o conditie necesara si premergatoare democratizarii este consensul pe tema naturii, granitelor si destinului statului, absent in cazul Republicii Moldova. Nivelul redus de dezvoltare economica nu este, in sine, o bariera insurmontabila in calea democratizarii, insa calitatea si performanta institutiilor au de suferit - de altfel, slaba performanta din ultimii ani a institutiilor regimului "hibrid" de la Chisinau a contribuit mult la succesul comunistilor in rindul electoratului vulnerabil sau dependent.
Trecind la dimensiunea internationala, sa observam ca schimbarea de la Washington, bazata pe renegarea intregii mosteniri Bush, face ca sprijinul pentru revolutiile colorate sa fie, acum, de domeniul trecutului. Predomina indiferenta, ceea ce este valabil si in cazul Europei. In plus, contrar discursurilor oficiale de la Bruxelles, Politica Europeana de Vecinatate nu contine ingredientele necesare pentru a stimula sau constringe state precum Republica Moldova sa se reformeze in profunzime si nu sporeste semnificativ sansele democratizarii. Occidentul pare acum sincer surprins ca s-a ajuns la miscari de strada, dupa ce alegerile tocmai fusesera declarate a fi in regula - sau, ma rog, in regula pentru Moldova. Merita urmarite, in zilele si saptaminile urmatoare, previzibilele eforturi ale Occidentului de a nu deschide cumva noi teme de disputa cu Rusia, cind totul parea a merge atit de bine. Merita, de asemenea, sa urmarim daca liderii nostri vor sti sa valorifice apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana intr-o criza in care e bine sa fim temperati, dar nici chiar ca un sac de box.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |