Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

O supapa pentru violenta

Unghiul de tragere

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Nu mai sint de mult un spectator de fotbal. Am ramas doar telespectator si asta nu din comoditate, ci dintr-un soi de dezgust. Si in anii '70 sau '80 mai erau incidente pe stadioane sau in afara lor, insa ele nu faceau regula, ci constituiau exceptia. Imi aduc aminte ca intr-un meci cu Progresul Bucuresti, desfasurat la Iasi, arbitrii ne-au furat ca in codru. Arbitrii de azi s-au rafinat: inchid ochii la un fault de cartonas rosu, acorda un penalty gratuit, inventeaza un ofsaid care nu s-a produs ori muta o lovitura de la 11 metri in afara careului. Nu gresesc decit de 3-4 ori intr-un meci si, in compensatie, pentru a nu se arata partinitori, mai fac cadou cite o lovitura libera si celor care trebuie sa piarda. Greselile ca atare influenteaza intr-o oarecare masura rezultatul, dar, poate ca in primul rind, scot din minti jucatorii, ii fac sa-si piarda cumpatul si-i demoralizeaza, sint citeva echipe care nu au voie sa piarda decit atunci cind joaca intre ele. Dincolo de forta financiara a cluburilor (ma refer la salariile si primele jucatorilor, la transferuri si la echipamentele stadionului) exista si o tot mai vizibila complicitate a arbitrilor. Spectatorul a ajuns la resemnare, dar resemnarea e anticamera revoltei.
    Sa revenim la acea memorabila partida cu Progresul. Spre deosebire de echipele mari din Bucuresti, care-si disputau campionatul, Progresul era constant ajutata sa nu retrogradeze. In partida despre care vorbesc, Iasul a pierdut pe teren propriu dupa un veritabil masacru. Spectatorii au rasturnat autoturisme, au devastat autobuze, adversarii si arbitrii au parasit stadionul sub protectia fortelor de ordine. Galeriile se infruntau si atunci, se mai rupeau gradene, se mai aruncau pietre sau, dupa sezon, bulgari de zapada. Existau si atunci rivalitati, chiar dusmanii traditionale, dar ele se rezumau la citeva injuraturi si incaierari.
    Derbiurile de azi seamana tot mai mult cu niste cimpuri de lupta. Suporterii vin pregatiti sa se bata si sa distruga, indiferent de ce se intimpla pe teren. In tribune si in afara stadioanelor s-a instalat barbaria. Galeriile sint niste cete de batausi care, la adapostul unei legi nescrise, stiu ca nu li se poate intimpla nimic. Mai mult decit sa incaseze o bataie zdravana de la jandarmi ori citeva gloante de cauciuc, in tribune ori la iesirea din stadion nu-i asteapta nici un articol din Codul Penal. Un meci de fotbal a devenit pentru suporteri un bun prilej de a se-ncaiera si a distruge fara a suporta consecintele. Violenta latenta, acumulata zi de zi ca lava intr-un vulcan, se descarca pe stadioane si-n jurul lor, iar autoritatile lasa impresia unui acord tacit: mai bine aici decit in alta parte. Oamenii din fotbal nu mai trateaza violenta ca pe-o fatalitate, ci ca pe-o stare de normalitate.
    Solicitat de conducerea echipei Dinamo sa inchirieze stadionul din Ghencea pentru partidele din Cupele Europene, Gigi Becali consimte, ba mai mult, da asigurari ca va suporta din banii lui cheltuielile rezultate stricaciunilor provocate de fanii dinamovisti, de parca ar fi cu neputinta ca galeria lui Dinamo sa nu dea foc tribunelor ori sa arunce cu scaune. Toata lumea e de acord ca spectacolul fotbalului trebuie neaparat sa fie unul violent. Pe stadioane cade de pe om glazura de civilizatie. Acolo e locul unde un presedinte de club da cu pumnii intr-un spectator recalcitrant, pedeapsa maxima fiind aceea de a fi suspendat citeva luni din tribuna, ori de pe banca tehnica. Jucatorii sint injurati ca la usa cortului, asa cum s-a intimplat cu internationalii nostri in partidele cu Belarus. Un spectator civilizat are la indemina citeva mijloace extrem de eficiente sa penalizeze jucatorii atunci cind sint dezamagiti ori cind se simt trasi pe sfoara: fie sa taca tot timpul, sa nu incurajeze echipa, fie sa nu mai vina la stadion. Daca triseaza ori joaca in dorul lelii, jucatorii o pot face cu tribunele goale. De aceea nu mai sint spectator: daca nu-mi place ce vad pe micul ecran, am libertatea sa mut pe-un alt canal, unde, eventual, gasesc un thriller unde sar in aer hoteluri, ard masini in explozii, se prabusesc viaducte sau autostrazi. Daca nicaieri, pe nici un post nu gasesc altceva decit violenta, inchid televizorul si citesc un roman.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri