Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Relatiile internationale si parteneriatul istorie - teorie

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Ultimele doua decenii au insemnat, in Romania, un nou inceput pentru domeniul Relatiilor Internationale si pentru comunitatea profesionala din care face parte si autorul acestor rinduri. In plan editorial, au aparut si in mod cert vor mai aparea numeroase traduceri: lucrari clasice, texte cu caracter de manual, titluri mai noi care ajung foarte rapid sa fie considerate repere teoretice. Este de presupus ca vor aparea si din ce in ce mai multe contributii romanesti, o conditie necesara pentru atingerea unui prag al maturitatii. O veste buna pentru toti cei interesati de Relatiile Internationale (intelese aici in mod oarecum ingust, ca subdomeniu al stiintei politice) este faptul ca apar semne convingatoare de deschidere catre dialog din partea exponentilor altor discipline. Un exemplu recent si notabil il reprezinta volumul istoricului Gheorghe Cliveti, Prolegomene la studiul relatiilor internationale: epoca moderna.

    Nu voi insista, in acest colt de pagina, asupra autorului, o personalitate bine cunoscuta a vietii academice iesene. De asemenea, aceste rinduri nu trebuie vazute neaparat ca o recenzie sau ca un semnal editorial, ci ca o simpla sugestie de lectura (si) pentru cei interesati de politica  internationala a zilei. Unii dintre noi am putea fi tentati sa neglijam importanta hotaritoare a demersului istoriografic, ca intr-un cerc vicios, tocmai din cauza ca nu sintem suficient de familiarizati cu istoria relatiilor internationale.

    Avem acum ocazia nu doar sa remediem macar o parte din acest deficit, ci si sa formulam intrebari interesante si legitime in interiorul propriei discipline - inclusiv intrebari la care istoricul se abtine, de regula, sa raspunda. Din considerente de spatiu, voi mentiona doar doua, care au legatura cu "pasii" (sub)disciplinari evidentiati de profesorul Cliveti: de la "istoria tratatelor" la "istoria diplomatica" si apoi la "istoria relatiilor internationale".

    Aceste evolutii intelectuale au fost dictate de schimbarile survenite la nivelul procesului politic international, care au facut ca termeni precum "tratat" sau "diplomatie", desi ramin importanti, sa nu mai poata defini cu adevarat subdisciplina. Dar, tinind cont de ritmul in care evolueaza lucrurile in ziua de astazi, cit timp va mai ramine relevanta sintagma "relatii internationale"?  Eu nu ma numar printre cei care, pe fondul globalizarii, fluiera finalul jocului in care relevante au fost statele si natiunile, insa trebuie sa acceptam ca avem state care esueaza sau natiuni care nu s-au consolidat niciodata. Astfel de procese sint studiate de teoreticienii relatiilor internationale, care se mai ocupa, astazi, spre exemplu, si de criticile unui ONG international la adresa unei corporatii multinationale care polueaza oceanul sau de lupta impotriva retelelor internationale de criminalitate organizata. Poate nu foarte curind, dar se va produce trecerea de la "relatii internationale" la altceva (nu stim ce), iar istoricii ar putea ajunge sa o consfinteasca, asa cum o sugereaza chiar autorul. 

    A doua tema de reflectie ridicata de lucrarea profesorului Cliveti tine de dezbaterile interne din cadrul teoriei relatiilor internationale. De mai bine de un deceniu, chiar si in contextul aplicarii unor modele bazate pe teoria jocurilor, dar mai ales pe fondul reculului acestora,  politologii se preocupa mai mult de validarea sau falsificarea teoriilor prin utilizarea argumentelor istorice. Problema este ca ei, desi utilizeaza in acest sens surse istoriografice relevante, adesea reordoneaza intelectual realitatea intr-un mod diferit de cel recomandat de istorici. Un motiv, dar nu singurul, il constituie nevoia lor de a capta, spre exemplu, elementele comune pentru doua situatii diferite in timp si spatiu, pentru a defini testul de plauzibilitate al propriei teorii. Insa de multe ori, asa cum arata si profesorul Cliveti, istoricii au ce sa le reproseze. Ideal ar fi ca dialogul intre cele doua tabere sa devina mai structurat, chiar daca nu se pune problema consensului metodologic. Pentru istoricul relatiilor internationale, ar fi o buna ocazie de a-si extinde sfera de interes catre domeniul "intern", in primul rind catre mecanismele de decizie sau de elaborare a politicii externe a unui stat (ceea ce inseamna nu doar lideri si diplomati, ci si partide, grupuri de interese, birocratii etc.). Ceea ce, in fond, nu ar fi deloc o noutate, pentru ca exact o astfel de atitudine a stimulat cei doi "pasi" care au definit, in viziunea autorului, dezvoltarea domeniului istoriei relatiilor internationale.     


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

      Intrebarea zilei

      Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

      vezi raspunsuri