vineri, 29.03.2024
Ultimele doua decenii au insemnat, in Romania, un nou inceput pentru domeniul Relatiilor Internationale si pentru comunitatea profesionala din care face parte si autorul acestor rinduri. In plan editorial, au aparut si in mod cert vor mai aparea numeroase traduceri: lucrari clasice, texte cu caracter de manual, titluri mai noi care ajung foarte rapid sa fie considerate repere teoretice. Este de presupus ca vor aparea si din ce in ce mai multe contributii romanesti, o conditie necesara pentru atingerea unui prag al maturitatii. O veste buna pentru toti cei interesati de Relatiile Internationale (intelese aici in mod oarecum ingust, ca subdomeniu al stiintei politice) este faptul ca apar semne convingatoare de deschidere catre dialog din partea exponentilor altor discipline. Un exemplu recent si notabil il reprezinta volumul istoricului Gheorghe Cliveti, Prolegomene la studiul relatiilor internationale: epoca moderna.
Nu voi insista, in acest colt de pagina, asupra autorului, o personalitate bine cunoscuta a vietii academice iesene. De asemenea, aceste rinduri nu trebuie vazute neaparat ca o recenzie sau ca un semnal editorial, ci ca o simpla sugestie de lectura (si) pentru cei interesati de politica internationala a zilei. Unii dintre noi am putea fi tentati sa neglijam importanta hotaritoare a demersului istoriografic, ca intr-un cerc vicios, tocmai din cauza ca nu sintem suficient de familiarizati cu istoria relatiilor internationale.
Avem acum ocazia nu doar sa remediem macar o parte din acest deficit, ci si sa formulam intrebari interesante si legitime in interiorul propriei discipline - inclusiv intrebari la care istoricul se abtine, de regula, sa raspunda. Din considerente de spatiu, voi mentiona doar doua, care au legatura cu "pasii" (sub)disciplinari evidentiati de profesorul Cliveti: de la "istoria tratatelor" la "istoria diplomatica" si apoi la "istoria relatiilor internationale".
Aceste evolutii intelectuale au fost dictate de schimbarile survenite la nivelul procesului politic international, care au facut ca termeni precum "tratat" sau "diplomatie", desi ramin importanti, sa nu mai poata defini cu adevarat subdisciplina. Dar, tinind cont de ritmul in care evolueaza lucrurile in ziua de astazi, cit timp va mai ramine relevanta sintagma "relatii internationale"? Eu nu ma numar printre cei care, pe fondul globalizarii, fluiera finalul jocului in care relevante au fost statele si natiunile, insa trebuie sa acceptam ca avem state care esueaza sau natiuni care nu s-au consolidat niciodata. Astfel de procese sint studiate de teoreticienii relatiilor internationale, care se mai ocupa, astazi, spre exemplu, si de criticile unui ONG international la adresa unei corporatii multinationale care polueaza oceanul sau de lupta impotriva retelelor internationale de criminalitate organizata. Poate nu foarte curind, dar se va produce trecerea de la "relatii internationale" la altceva (nu stim ce), iar istoricii ar putea ajunge sa o consfinteasca, asa cum o sugereaza chiar autorul.
A doua tema de reflectie ridicata de lucrarea profesorului Cliveti tine de dezbaterile interne din cadrul teoriei relatiilor internationale. De mai bine de un deceniu, chiar si in contextul aplicarii unor modele bazate pe teoria jocurilor, dar mai ales pe fondul reculului acestora, politologii se preocupa mai mult de validarea sau falsificarea teoriilor prin utilizarea argumentelor istorice. Problema este ca ei, desi utilizeaza in acest sens surse istoriografice relevante, adesea reordoneaza intelectual realitatea intr-un mod diferit de cel recomandat de istorici. Un motiv, dar nu singurul, il constituie nevoia lor de a capta, spre exemplu, elementele comune pentru doua situatii diferite in timp si spatiu, pentru a defini testul de plauzibilitate al propriei teorii. Insa de multe ori, asa cum arata si profesorul Cliveti, istoricii au ce sa le reproseze. Ideal ar fi ca dialogul intre cele doua tabere sa devina mai structurat, chiar daca nu se pune problema consensului metodologic. Pentru istoricul relatiilor internationale, ar fi o buna ocazie de a-si extinde sfera de interes catre domeniul "intern", in primul rind catre mecanismele de decizie sau de elaborare a politicii externe a unui stat (ceea ce inseamna nu doar lideri si diplomati, ci si partide, grupuri de interese, birocratii etc.). Ceea ce, in fond, nu ar fi deloc o noutate, pentru ca exact o astfel de atitudine a stimulat cei doi "pasi" care au definit, in viziunea autorului, dezvoltarea domeniului istoriei relatiilor internationale.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |