joi, 28.03.2024
Dupa cum arata, astazi, scena politica romaneasca, e greu de crezut ca alegerile europarlamentare vor contribui prea mult la clarificarea agendei comunitare, la asumarea ei de catre cetatenii romani. Daca scrutinul se va tine in mai, la termenul fixat, sansele se apropie de zero - spiritele sint prea inflamate pe scena politica, spre a mai face loc temelor europene. Daca va fi aminat, ar mai fi timp pentru construirea unor agende electorale mai sobre si mai profesioniste, cu conditia sa nu intervina vreo noua criza, care sa tulbure si mai mult apele. Doar presiunile de la Bruxelles si, eventual, prezenta unor lideri marcanti ai grupurilor politice europene ar putea atenua tendinta de a "nationaliza" integral scrutinul european.
Nici europenii mai vechi nu stau prea bine, trebuie sa o recunoastem. Dar asta e o alta problema, si nu sintem obligati sa copiem si greselile occidentalilor. Iar comparatia cu statele primite in UE la 1 mai 2004 este, oarecum, in dezavantajul nostru. Si acestea au fost nevoite sa se confrunte, la nici doua luni de la aderare, cu acest tip de alegeri, insa, in cazul lor, scrutinul a fost pan-european, desfasurat simultan in toate cele 25 de state membre. In aceste conditii, programele politice au fost mai bine articulate, iar controlul de la Bruxelles asupra strategiilor de campanie - mai strict. Din perspectiva cetateanului, scrutinul a incurajat dobindirea unui grad sporit de competenta civica in problematica europeana, prin comparatie cu asteptarile asociate alegerilor de anul acesta, din Romania si Bulgaria.
Competenta civica (referitoare la un anumit sistem politic, la o anumita agenda politica) este un concept important din arsenalul politologilor. Competenta civica nu este masurata de vreun juriu elitist, ci, pina la urma, cetateanul insusi este cel ce si-o evalueaza. Iar dobindirea ei se face nu prin cursuri de specialitate, ci prin practica de zi cu zi. Dupa mai bine de cincisprezece ani de viata politica democratica - cu defectele ei, cunoscute de toata lumea - romanii si-au format un anumit grad de competenta civica in problematica nationala si in cea locala. Au inteles, in mare, cum functioneaza sistemul, ce anume pot sau nu pot influenta prin vot, cum sa-si stimuleze sau sa-si sanctioneze reprezentantii. Foarte multi dintre noi am parcurs si lectia actiunii solidare cu ceilalti, in urmarirea unor valori. In ceea ce priveste sistemul UE, insa, totul trebuie invatat.
Acum intervine in mod acut nevoia ca oamenii politici romani - in particular candidatii la fotoliul de europarlamentar, dar si liderii de anvergura sau oamenii politici cu valente tehnocratice - sa-si asume o functie pedagogica. Ea trebuie privita drept un complement al celei reprezentative si al celei legislative, cel putin asa ne invata liberalii secolului al XIX-lea. Pedagogia politica a democratiei, in secolul XX, avea sa reuseasca uneori si sa esueze cel mai adesea. Contraloviturile fascista si comunista demonstreaza ca intrarea maselor in arena nu duce neaparat la democratie. Cazuta in desuetudine tocmai gratie succesului, in democratiile occidentale, functia pedagogica a ajuns un obiect al deriziunii publice, pe masura ce exigentele celor guvernati au depasit resursele guvernantilor. Iar intr-o epoca in care publicul se poate informa despre orice in timp real, functia pedagogica nu are prea mari sanse sa revina la gloria de odinioara. In chestiunile comunitare, ea trebuie redescoperita sau chiar inventata, in Vest ca si in Est. Spiritele calauzitoare ale constructiei europene au vazut in ea, inca din primii ani, un corectiv necesar pentru elitismul intrinsec al procesului de integrare. Cit de importanta este aceasta pedagogie si cit de greu se poate ea impune se vede din reactiile opiniei publice din statele membre "vechi", spre exemplu atunci cind au fost consultate prin referendumuri asupra Tratatelor de la Maastricht sau Nisa ori, mai recent, asupra Constitutiei europene.
Cu atit mai dificila va fi, astazi, sarcina clasei politice romanesti, ajunsa la o cota de impopularitate greu de anticipat acum saptesprezece ani. Dispretuiti si neglijati, agasati de pedagogia adesea primitiva realizata prin talk show-uri, prea putin capabili sa-si articuleze interesele prin ONG-uri si alti actori ai societatii civile, cetatenii nu par foarte dispusi nici sa-i asculte pe oamenii politici. Acestia din urma ar trebui sa faca primul pas, iar pentru asta nu e nevoie nici de idealism, nici de altruism. Un europarlamentar sau candidat responsabil ar avea toate motivele sa joace cartea competentei si a deschiderii catre agenda europeana, macar din dorinta de a se distanta de zgomotul de fond al vibrantei democratii romanesti de astazi. Pe agenda Parlamentului European, mai ales in cadrul comisiilor de specialitate, ar gasi destule teme care sa-i intereseze pe romani, poate chiar mai mult decit pe francezi, britanici sau germani. La "Euro-grimase" va fi vorba, in saptaminile si lunile urmatoare, de asemenea subiecte pe care segmentele serioase ale clasei politice romanesti le-ar putea folosi in scopuri "pedagogice". Discursurile specialistilor in diversele domenii ale actiunii comunitare - si care, din fericire, incep sa se auda mai clar si mai tare - nu sint suficiente. Ele trebuie completate de vocile politicienilor, cizelate si cultivate in mediul favorabil de la Bruxelles si Strasbourg.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |