Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Un premiu cu mesaj politic

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Din cand in cand, Comitetul norvegian ne surprinde prin optiuni  neconventionale in privinta laureatilor Premiului Nobel pentru Pace. De cele mai multe ori, aceasta senzatie ne este provocata de modul cu totul si cu totul special in care „Cei Cinci" combina trecutul si viitorul, asa cum se si cuvine intr-un rationament centrat pe conceptul de pace si pe notiunile conexe (aproape intotdeauna problematice) de democratie, libertate, drepturi ale omului.

    Daca celelalte distinctii Nobel, cele „suedeze", sunt acordate de foruri academice ce opereaza intr-o logica orientata spre trecut, decizia in cazul premiului pentru pace revine unui grup desemnat de parlamentul norvegian, cuprinzand cel mai adesea politicieni sau fosti politicieni. Aceasta mult criticata breasla tinde, spre meritul ei, sa deteste fragmentarea axei timpului: politicienii vorbesc intotdeauna despre viitor, chiar si atunci cand verbele sunt la timpul trecut. Dozarea adecvata este cea care face ca un discurs sau o decizie sa isi atinga scopul. 

    Anul acesta, „Cei Cinci", desemnati pe baza algoritmului parlamentar,  au hotarat sa ne transmita un enunt despre trecutul si viitorul Uniunii Europene. O puteau face acum cinci ani sau anul trecut, dupa cum la fel de bine ar fi putut amana recompensarea UE: in ciuda vocilor sceptice, aceasta organizatie va rezista. Insa membrii comitetului norvegian - cetateni ai unei tari ce nu a dorit integrarea in UE - au gasit ca acum era momentul sa ne reaminteasca semnificatia proiectului comunitar, din perspectiva valorilor ce inspira Premiul Nobel pentru Pace.

    Argumentatia lor reia, in mare, bine cunoscuta teza potrivit careia intre tarile democratice si legate prin relatii comerciale si economice solide tinde sa se consolideze un climat de pace. Nu incape indoiala ca evolutia Europei occidentale dupa cel de-al doilea razboi mondial confirma aceste intuitii, chiar daca un rol foarte important l-a jucat in acest sens si prezenta americana pe continent (in primul rand sub forma Aliantei Nord-Atlantice), o implicare hegemonica ce a facut sa dispara, treptat, temerile reciproce intre natiunile vest-europene.

    Extinderea UE dupa sfarsitul razboiului rece poate fi subsumata aceleiasi logici a pacii si cooperarii, concretizate prin integrarea statelor central - si est-europene, prin orientarea catre Balcani si - in viitor, poate - catre alte tari post-sovietice ramase deocamdata in afara Uniunii. Si aici se poate ridica obiectia teoretica de mai sus: in lipsa garantiilor oferite de prezenta militara americana, e posibil ca procesul sa fi decurs mult mai greu, deci UE nu ar trebui sa primeasca toti laurii. Totusi, comitetul Nobel norvegian nu ne cere sa acceptam fara rezerve validitatea unei teorii stiintifice (ceea ce ar fi cu adevarat problematic), ci sa recunoastem ca UE a avut un rol considerabil in edificarea acestui climat de pace. Asa ceva putem accepta, fara rezerve.

    Desigur astfel de controverse au jucat un rol minor in valul de reactii negative fata de laureatul de anul acesta. Nici faptul ca premiul a revenit unei entitati abstracte nu a contat prea mult (au existat, de-a lungul timpului, numerosi „premianti" institutionali). Marea problema pare a fi lipsa de popularitate a UE in momentul de fata, pe considerente economice, de democratie interna, sau din multe alte motive. Dar ar trebui sa fim capabili sa separam planurile.

    Este bine sa criticam ingamfarea (potential) fatala a arhitectilor sau gestionarilor zonei euro, deficitul democratic, birocratia paguboasa, incapacitatea de actiune semnificativa in plan extern si asa mai departe. De asemenea, ar merita observat ca discursul despre UE ca entitate pasnica, „civila" este usor ipocrit, pentru ca tocmai existenta unui Marte (NATO sub conducere americana, armatele nationale, politicile nationale de aparare) permite UE sa pozeze in Venus. Insa nu se poate nega contributia UE si a organizatiilor predecesoare la schimbarea perceptiei de sine a natiunilor europene, precum si a atitudinilor fata de „ceilalti" - cel mai adesea, fosti adversari.

    Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2012 le este atribuit unor Monnet, Schuman, de Gasperi, Adenauer, de Gaulle, in mult mai mare masura decat unor Merkel, Hollande, van Rompuy sau Barroso. S-a remarcat, pe buna dreptate, ca este un premiu pentru europeni, nu pentru liderii politici ai zilei. Sa recunoastem atunci ca mult mai mult decat noi, cei de astazi, il merita aceia care, in primele decenii postbelice, au depasit traumele razboiului si au invatat lectia reconcilierii. Noi si liderii nostri il vom merita daca vom face legatura corecta cu viitorul, lasand in urma o Uniune care sa se reapropie, cat de cat, de spiritul in care au imaginat-o fondatorii ei.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

      Intrebarea zilei

      Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

      vezi raspunsuri