vineri, 29.03.2024
Din cand in cand, Comitetul norvegian ne surprinde prin optiuni neconventionale in privinta laureatilor Premiului Nobel pentru Pace. De cele mai multe ori, aceasta senzatie ne este provocata de modul cu totul si cu totul special in care „Cei Cinci" combina trecutul si viitorul, asa cum se si cuvine intr-un rationament centrat pe conceptul de pace si pe notiunile conexe (aproape intotdeauna problematice) de democratie, libertate, drepturi ale omului.
Daca celelalte distinctii Nobel, cele „suedeze", sunt acordate de foruri academice ce opereaza intr-o logica orientata spre trecut, decizia in cazul premiului pentru pace revine unui grup desemnat de parlamentul norvegian, cuprinzand cel mai adesea politicieni sau fosti politicieni. Aceasta mult criticata breasla tinde, spre meritul ei, sa deteste fragmentarea axei timpului: politicienii vorbesc intotdeauna despre viitor, chiar si atunci cand verbele sunt la timpul trecut. Dozarea adecvata este cea care face ca un discurs sau o decizie sa isi atinga scopul.
Anul acesta, „Cei Cinci", desemnati pe baza algoritmului parlamentar, au hotarat sa ne transmita un enunt despre trecutul si viitorul Uniunii Europene. O puteau face acum cinci ani sau anul trecut, dupa cum la fel de bine ar fi putut amana recompensarea UE: in ciuda vocilor sceptice, aceasta organizatie va rezista. Insa membrii comitetului norvegian - cetateni ai unei tari ce nu a dorit integrarea in UE - au gasit ca acum era momentul sa ne reaminteasca semnificatia proiectului comunitar, din perspectiva valorilor ce inspira Premiul Nobel pentru Pace.
Argumentatia lor reia, in mare, bine cunoscuta teza potrivit careia intre tarile democratice si legate prin relatii comerciale si economice solide tinde sa se consolideze un climat de pace. Nu incape indoiala ca evolutia Europei occidentale dupa cel de-al doilea razboi mondial confirma aceste intuitii, chiar daca un rol foarte important l-a jucat in acest sens si prezenta americana pe continent (in primul rand sub forma Aliantei Nord-Atlantice), o implicare hegemonica ce a facut sa dispara, treptat, temerile reciproce intre natiunile vest-europene.
Extinderea UE dupa sfarsitul razboiului rece poate fi subsumata aceleiasi logici a pacii si cooperarii, concretizate prin integrarea statelor central - si est-europene, prin orientarea catre Balcani si - in viitor, poate - catre alte tari post-sovietice ramase deocamdata in afara Uniunii. Si aici se poate ridica obiectia teoretica de mai sus: in lipsa garantiilor oferite de prezenta militara americana, e posibil ca procesul sa fi decurs mult mai greu, deci UE nu ar trebui sa primeasca toti laurii. Totusi, comitetul Nobel norvegian nu ne cere sa acceptam fara rezerve validitatea unei teorii stiintifice (ceea ce ar fi cu adevarat problematic), ci sa recunoastem ca UE a avut un rol considerabil in edificarea acestui climat de pace. Asa ceva putem accepta, fara rezerve.
Desigur astfel de controverse au jucat un rol minor in valul de reactii negative fata de laureatul de anul acesta. Nici faptul ca premiul a revenit unei entitati abstracte nu a contat prea mult (au existat, de-a lungul timpului, numerosi „premianti" institutionali). Marea problema pare a fi lipsa de popularitate a UE in momentul de fata, pe considerente economice, de democratie interna, sau din multe alte motive. Dar ar trebui sa fim capabili sa separam planurile.
Este bine sa criticam ingamfarea (potential) fatala a arhitectilor sau gestionarilor zonei euro, deficitul democratic, birocratia paguboasa, incapacitatea de actiune semnificativa in plan extern si asa mai departe. De asemenea, ar merita observat ca discursul despre UE ca entitate pasnica, „civila" este usor ipocrit, pentru ca tocmai existenta unui Marte (NATO sub conducere americana, armatele nationale, politicile nationale de aparare) permite UE sa pozeze in Venus. Insa nu se poate nega contributia UE si a organizatiilor predecesoare la schimbarea perceptiei de sine a natiunilor europene, precum si a atitudinilor fata de „ceilalti" - cel mai adesea, fosti adversari.
Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2012 le este atribuit unor Monnet, Schuman, de Gasperi, Adenauer, de Gaulle, in mult mai mare masura decat unor Merkel, Hollande, van Rompuy sau Barroso. S-a remarcat, pe buna dreptate, ca este un premiu pentru europeni, nu pentru liderii politici ai zilei. Sa recunoastem atunci ca mult mai mult decat noi, cei de astazi, il merita aceia care, in primele decenii postbelice, au depasit traumele razboiului si au invatat lectia reconcilierii. Noi si liderii nostri il vom merita daca vom face legatura corecta cu viitorul, lasand in urma o Uniune care sa se reapropie, cat de cat, de spiritul in care au imaginat-o fondatorii ei.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |