vineri, 29.03.2024
Nicolas Sarkozy vine la Bucuresti pentru a semna un parteneriat strategic cu omologul sau roman, Traian Basescu. Ar fi, in plus, o sansa de a intari componenta institutionala printr-o relatie personala intre doi lideri care - desi inca nu stim daca "se plac" - au foarte multe in comun. Va exista, indiscutabil, o convorbire intre patru ochi pe tema viitorului regiunii Kosovo si a reactiilor europene la probabila proclamare a independentei regiunii. S-a mentionat deja, in informarile oficiale, ca intilnirea Basescu-Sarkozy va aborda si agenda viitoarei intilniri la virf a NATO, gazduita de capitala tarii noastre. Asadar, un program incarcat, intr-un interval de timp scurt, in conditiile in care gazdele au avut inspiratia sa-l invite pe seful statului francez sa se adreseze camerelor reunite ale Parlamentului.
Foarte diferiti ca personalitate si, desigur, din perspectiva mediului politic in care si-au construit carierele, domnii Basescu si Sarkozy se aseamana mult prin viziunea lor asupra institutiei Presedintelui, intr-o republica semiprezidentiala. Ambii si-ar dori un rol mai puternic, iar ultimul - avantajat deja de prerogativele constitutionale net superioare - nu-si ascunde preferinta pentru o "americanizare" a functiei de presedinte. Un proiect foarte greu de pus in practica si care nu va mai fi, probabil, introdus pe agenda politica. Oricum, presedintele francez asista in prezent la ascensiunea popularitatii premierului - vechiul sau colaborator François Fillon - care nu face altceva decit sa aplice perseverent ceea ce a promis dl. Sarkozy in campania electorala de anul trecut. Aceasta, in conditiile in care propria cota de incredere a intrat in declin, inclusiv ca reactie la personalizarea accentuata a functiei, de la care seful statului francez nu poate si nici nu vrea sa se abtina.
Ambii sefi de state sint personalitati care suscita pasiuni puternice in mediile politice. Amindoi pot candida cu sanse, simultan, la titlurile de cel mai iubit si cel mai urit om politic din tarile lor. Niciunul nu s-a ferit, in trecut, de metafore nediplomatice la adresa adversarilor de moment sau a tertilor, desi la dl. Sarkozy totul pare mai degraba controlat si studiat - a se vedea atit de profitabila insulta electorala adresata, din postura de ministru de interne, revoltatilor din periferii.
Exceptind cazul nedorit al inghetului, relatia personala nu este atit de importanta in cazul liderilor unor tari de calibre (totusi) diferite, exceptind, poate, cazul negocierilor din cadrul Consiliului European. Poate ca dl. Sarkozy nu neglijeaza relatiile personale cu omologii sai comunitari in perspectiva lunii iulie, cind tara sa va prelua presedintia UE. O data asteptata cu prea mare nerabdare, speculeaza presa internationala, criticind graba cu care liderul de la Elysée si-a facut publice obiectivele, punind intr-o situatie neplacuta actuala presedintie slovena. Un semestru sters in fruntea Uniunii ar fi un serios handicap de imagine pentru presedintele francez, care doreste sa-si readuca tara la pupitrul de comanda al procesului de integrare. In ceea ce priveste NATO, si aici dl. Sarkozy are nevoie de o reusita a reuniunii de la Bucuresti, fiind de notorietate dorinta lui de a depasi autoizolarea impusa in urma cu peste patru decenii de presedintele de Gaulle si de a asigura Frantei o voce si mai puternica in Alianta. Nu ar fi exclus ca, daca mediul politic intern i-o va permite, dl. Sarkozy sa anunte chiar la Bucuresti revenirea deplina a Frantei in structurile militare integrate ale NATO.
Este posibil ca presedintele francez sa adreseze, cel putin in particular, multumiri presedintelui si guvernului roman pentru promptitudinea cu care s-au angajat sa contribuie cu trupe la misiunea UE in Ciad, o tara in a carei stabilitate Franta are un interes deosebit. Dupa cum se stie, conflictul civil din Darfur (Sudan) s-a revarsat dincolo de granite, intarind fortele antiguvernamentale din Ciad si Republica Centrafricana.
"Parteneriatul strategic" va deveni in curind o sintagma desueta in relatiile romano-franceze, pe masura ce intre cele doua tari se va produce o tot mai accentuata coordonare naturala a politicilor in cadrul UE si al altor foruri internationale - nu in ultimul rind, al Organizatiei Internationale a Francofoniei. De asemenea, problema investitiilor franceze in Romania - o tema ce va fi trecuta in revista cu satisfactie de cei doi presedinti - tinde sa devina tot mai putin dependenta de factorul politic (dar nu total independenta, asa cum ne-o demonstreaza scandalul pe tema delocalizarii promovate de multinationale). Pina atunci, insa, este de asteptat ca presedintele Basescu sa foloseasca intilnirea de luni si pentru a se interesa de perspectivele practice ale unor masuri de calmare a pietelor internationale, tema recentei intilniri intre "cei 4^1 mari", desfasurata la Londra si la care a participat si dl. Sarkozy.
O agenda prea vasta pentru o intilnire atit de scurta, nefiind exclus ca discursul din aula Parlamentului sa aduca noi elemente. Vom avea ocazia sa urmarim, in lunile urmatoare, locul rezervat Romaniei in cadrul viitoarei ofensive de politica externa a lui Nicolas Sarkozy.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |