Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Un superstar la 90 de ani

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Ieri a implinit 90 de ani si poate privi inapoi cu mindrie si usurare. Adeptul non-violentei s-a convertit, pentru un timp, la lupta armata, insa victoria finala avea s-o obtina revenind la vechile principii. Nelson Mandela nu a fost omul unei singure idei, ci a evoluat odata cu vremurile. Judecata contemporanilor ii este favorabila, chiar daca printre conationali apar, in mod natural, si critici legate de esecurile sale ca presedinte (1994-1999), de incapacitatea sa de a rezolva mai multe din problemele si dramele tarii sale. Conditia de superstar politic si mediatic pare pe deplin meritata, intr-o lume avida de implicare, spectacol si emotie. Parinte fondator al unei noi Africi de Sud, democratice si multirasiale, Mandela si-a exercitat cu decenta si bunacredinta influenta pe plan international, reusind sa ramina un lider "african", intr-o epoca in care continentul negru avea nevoie de astfel de modele spre a-si afirma identitatea.

    Astazi, interpretarea conventionala a ideilor si actiunii politice ale lui Nelson Mandela pune accentul pe continuitatea dintre primii ani de lupta non-violenta, influentati de gindirea lui Mahatma Gandhi, si epoca tranzitiei democratice, de la eliberarea sa din inchisoare (11 februarie 1990) si pina la preluarea mandatului de presedinte, dupa alegerile libere din 27 aprilie 1994. Liantul il constituie, evident, cei 27 de ani petrecuti in inchisoare, infatisati ca o perioada prelungita si dura de persecutie politica. O astfel de abordare, in termenii continuitatii, sufera prin aceea ca pune in umbra trecutul de luptator al lui Mandela. La un anumit moment, in anii ‘50, Mandela se desparte de Gandhi si adopta violenta ca mijloc de actiune legitim impotriva unui sistem politic injust. Iar aceasta despartire a fost definitiva, asa cum o ilustreaza declaratia de la eliberare: lupta armata nu se incheiase odata cu legalizarea Congresului National African  (ANC) si a altor forte de rezistenta, ea urma sa continue pina la prabusirea sistemului de apartheid. In astfel de conditii, asemanatoare unei perioade de armistitiu, nu de pace, se desfasoara tranzitia democratica sud-africana.

    Cu atit mai impresionante sint eforturile lui Mandela si ale presedintelui de la acea data  Frederik de Klerk - adversar, partener politic si mai apoi prieten al lui Mandela - de a asigura un climat pasnic si de a descuraja provocarile, de a evita sau macar reduce nivelul violentei rasiale, etnice si sociale. In mare masura, Mandela este artizanul acestei relative cumpatari din timpul tranzitiei sud-africane. Premiul Nobel pentru Pace, primit in 1993 de Mandela si de Klerk, este o expresie a recunostintei comunitatii internationale pentru aceasta moderatie, in conditiile in care transformarile politice sud-africane se anuntau mult mai complicate decit cele din Europa de Est sau din alte regiuni prinse in "cel de-al treilea val" al democratizarii.

    S-a speculat mult, imediat dupa 1990, ca eliberarea lui Mandela si legalizarea ANC si a celorlalte formatiuni politico-militare ale populatiei negre a venit doar dupa ce liderul rezistentei a promis abandonarea principiului "dominatiei majoritatii" (adica a populatiei negre), in favoarea unui aranjament de tip consociational, prin care puterea urma sa se imparta intre toate comunitatile (inclusiv cea alba), fiecare avind dreptul de a fi reprezentata in Parlament si - mai ales - fiecare avind un drept de veto asupra constitutiei politice a tarii. Probabil ca este adevarat, iar sistemul institutional sud-african reflecta acest principiu al impartirii puterii. Trebuie sa observam, insa, ca Mandela putea promite orice din inchisoare, dar nu avea garantia ca va fi in stare sa descurajeze curentele radicale sau violente din interiorul propriei tabere. Prestigiul sau era necesar, dar nu si suficient, astfel ca in acesti ani se creeaza si se impune cea de-a treia ipostaza a lui Mandela: militantul politic, transformat la inceputul anilor ‘60 in luptator, devine dupa 1990 un om politic deschis catre negocieri, jocuri de putere si de influenta. Doar astfel, printr-un continuu si obositor proces de negocieri, Mandela reuseste sa devina artizanul unei tranzitii pasnice.

    Si cum, adesea, liderii tranzitiei sint chemati sa joace un rol de frunte in noul sistem, Mandela devine presedinte al Africii de Sud si este chemat sa gestioneze reconcilierea la nivel de mase - un proces ce se anunta mai dificil chiar decit tratativele din timpul tranzitiei, pentru ca venea pe fondul nerabdarii justitiare, al problemelor sociale si al binecunoscutelor iluzii post-autoritare. "Comisiile pentru Adevar si Reconciliere", se stie, nu si-au atins nici pe departe tintele, si asa limitate. Insa ele au reprezentat marele pariu cistigat de Mandela: intre ignorare si razbunare nu exista, asa cum foarte bine stiu est-europenii, prea multe solutii.

    La 90 de ani, Nelson Mandela se poate gindi la incertitudinile viitorului, pentru ca intr-o democratie - fie ea si imperfecta sau in formare - aproape nimic nu este cert. Cu toate acestea, liderul istoric al Africii de Sud poate spera ca principiile coexistentei rasiale si etnice vor supravietui si, mai mult, vor putea fi asimilate si in alte parti ale Africii si ale lumii, unde violenta identitara face ravagii.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri