vineri, 29.03.2024
Criza georgiana si implicarea Uniunii Europene in procesul de mediere intre Moscova si Tbilisi au fost principala preocupare a liderilor europeni in ultimele saptamini. Semiesecul a fost prezentat drept un succes, iar presedintia franceza a Uniunii a contribuit mult la acest joc de imagine. Acum, liderii europeni tind sa revina la preocuparile cotidiene, iar in planul integrarii europene ele se reflecta in primul rind prin "problema irlandeza". Presiunea asupra guvernului de la Dublin va fi uriasa, pentru ca - a spus-o deja Nicolas Sarkozy - in fata unor crize de amploarea celei georgiene (cu alte cuvinte, crize care sa implice Rusia), UE nu-si poate permite sa vorbeasca pe mai multe voci.
Primul ministru Brian Cowen este dator sa propuna o iesire din impas, care sa duca la ratificarea tratatului de la Lisabona, iar omologii sai inteleg prin aceasta organizarea unui nou referendum. Fara o gama de concesii, fie ea si redusa, consultarea ar oferi si de aceasta data un rezultat negativ, astfel ca vor urma saptamini de negocieri intense. Mediul extern este cit se poate de nefavorabil, multe partide de guvernamint contemplind varianta neplacuta a pierderii alegerilor - spre exemplu, laburistii britanici, in rindul carora s-a accentuat miscarea de contestare a lui Gordon Brown. Economia germana nu este capabila sa insufle optimism in zona euro, iar despre problemele Italiei sau Spaniei sintem, de asemenea, bine informati. (Chiar si in cazul unei reactii pozitive a pietelor internationale la masurile anticriza adoptate in Statele Unite, va trece mult timp pina ce noua stare de spirit mai optimista se va consolida).
Nu este un context bun pentru negocieri, insa probabil ca liderii europeni vor ajunge la o solutie de compromis pe care sa o ofere Irlandei.
Este important ca pina la inceputul anului viitor problemele interne ale Uniunii sa fie depasite, pentru ca schimbarea de la Casa Alba creeaza, prin traditie, o fereastra de oportunitate mai consistenta pentru Europa, in relatia transatlantica. Daca tot ii cere imperios Americii sa adopte o abordare mai pronuntat multilaterala, UE trebuie sa demonstreze capacitatea de a-si exercita influenta. Pentru ca, altfel, din acest multilateralism nu va ramine decit nevoia de a avea aprobarea Rusiei pentru orice decizie politica majora, iar dosare grave precum Iranul, relatia israelo-araba sau crearea unei politici energetice mai responsabile nu vor progresa. Iar parteneriatul transatlantic sau un proiect de tipul celui (inca neclar) al unei "ligi democratice" de natiuni au nevoie de o Europa coerenta.
Problema coeziunii Europei este, asadar, cea mai presanta. Daca se reuseste deblocarea, se poate continua procesul de extindere (inclusiv prin aderarea efectiva a Croatiei) iar tema Politicii de Vecinatate poate fi urmarita cu mai mult aplomb - un subiect ce intereseaza Ucraina, Moldova si multe alte tari nelinistite de agresivitatea Rusiei sau a interpusilor ei. Si in zona economica si comerciala, performanta este conditionata de rezolvarea problemei institutionale, desi conexiunea nu este atit de directa. Cit despre competitia politica, atit cit exista ea in Uniunea Europeana, este evident ca intrarea in campanie fara un rezultat pozitiv in privinta tratatului de la Lisabona ar da un impuls nesperat formatiunilor eurosceptice, in detrimentul celor trei mari curente traditionale, favorabile integrarii.
Asadar, forul comunitar trebuie sa declanseze o veritabila campanie de public relations in relatia cu electoratul irlandez - si nu numai cu el. Probabil ca o solutie poate fi imaginata pornind de la una dintre prevederile cheie ale Tratatului de Reforma a UE: implicarea mai pronuntata a parlamentelor nationale in decizia comunitara. Strategia ar fi utila nu doar in relatia cu votantii irlandezi: si alti europeni (mai ales cetatenii democratiilor din nordul continentului) asteapta o concretizare a acestei promisiuni. Criza procesului de constructie europeana nu poate fi separata de problemele cu care se confrunta sistemele politice ale statelor membre. Recistigarea increderii in forurile comunitare, in Occident, depinde si de reconcilierea cetatenilor cu nivelul de guvernare national.
In fine, din perspectiva obiectivelor particulare ale Romaniei, ar fi ideal ca luna octombrie sa marcheze inceputul deblocarii situatiei. Un climat politic mai bun ar putea duce la reorientarea energiilor catre teme mai putin spectaculoase, dar importante pentru noii membri est-europeni: dimensiunea sociala, mediul, educatia si asa mai departe. Nu in ultimul rind, remedierea deficientelor institutionale va permite reorientarea atentiei asupra coeziunii in privinta valorilor si practicilor guvernamentale, domeniu in care Europa de Est (inclusiv Romania) au foarte mult de recuperat.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |