A fost restrins abuziv spatiul Seminarului Matematic „Al. Myller“

Ce ne mai doare

Data publicarii: 19/11/2007

In sedinta Senatului Universitatii „Al.I. Cuza“ de joi 18 oct., dl rector Dumitru Oprea a dispus luarea unei sali importante din spatiul Bibliotecii Seminarului Matematic „Al. Myller“ pentru a-i da alta destinatie, probabil sala de curs. Si aceasta, in timp ce publicatiile din depozitul central asteapta, inghesuite in saci, finalizarea lucrarilor de consolidare a Universitatii si revenirea in spatiul initial.

Nici rezultatele scolii iesene de matematica, recunocute la nivel mondial, nici protestele unite ale membrilor Seminarului (dintre care patru sint si membri ai Academiei Romane) nu au putut anula hotarirea votata pina la urma si de membrii Senatului Universitatii.

Este inutil sa invocam „zilele de-aur a scripturilor romane" unor indivizi „moderni" care ramin opaci in fata oricaror argumente. Vom aminti insa ca, in Iasi, invatamintul matematic a inceput odata cu inaugurarea Universitatii in 1860, dar avea si pina atunci o traditie: D. Asachi publicase in 1841 prima lucrare de matematici superioare. Pina in 1864 cursurile de matematica se tineau impreuna cu cele de la stiintele fizico-chimice si naturale, dar printr-o noua lege a invatamintului din 1864 s-a infiintat o sectiune de matematica la Facultatea de Stiinte.

Cu aproape un secol de existenta, Biblioteca Seminarului Matematic poarta o intreaga istorie, ea fiind nu doar un depozit de carte, ci templul matematicii iesene al primei universitati din Romania.

Aici s-a initiat in 1910, de catre profesorul universitar Al. Myller, formarea unui nucleu de cercetare stiintifica si astfel, pina la inceputul celui de-al II-lea Razboi Mondial, Biblioteca a ajuns cea mai mare biblioteca de matematica din tara si (o spunea chiar profesorul Myller) una dintre cele mai bune biblioteci din lume, prin care au trecut si in care s-au format atitia matematicieni de seama.

Chiar la numirea sa ca profesor, in octombrie 1910, Myller a cerut ministrului instructiunii publice de atunci - Spiru Haret - fonduri pentru procurarea de carti. Ulterior, Seminarul avea sa obtina chiar o alocatie bugetara fixa pentru achizitionarea de publicatii. Fondul bibliotecii s-a marit totodata si prin donatiile masive ale multor profesori, dar mai ales (in cazul revistelor) prin schimbul international cu Analele Universitatii (Annales Scientifique de l'Universite de Jassy).

Biblioteca a supravietuit evacuarii integrale la Alba Iulia in timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial, iar la intoarcerea din refugiu nu s-a pierdut nici o singura carte!

In prezent, Biblioteca Seminarului Matematic, care poarta numele intemeietorului sau, are peste 80.000 de volume de colectii importante, printre care si un fond de patrimoniu si de opere complete ale marilor matematicieni ai lumii.

Desi schimbul international s-a redus in ultimii ani, datorita noii politici monetare mondiale, peste 200 dintre universitatile din lume trimit reviste la schimb cu Analele Universitatii „Al.I. Cuza". Fiind o biblioteca de specialitate, cu o structura aparte atit din punctul de vedere al destinatiei, in special pentru membrii Seminarului Matematic, cit si al traditiei in care s-a format, organizarea colectiilor se face diferit de majoritatea bibliotecilor, iar salile depozitului principal au si rolul de sali de lectura cu acces liber la raft.

Membrii Seminarului Matematic (peste 150) nu sint numai de la Facultatea de Matematica a Universitatii „Al.I. Cuza", ci si de la alte universitati si centre de cercetare iesene (unii sint chiar profesori in strainatate). „Seminarul nu este al Facultatii de Matematica, este al unei comunitati stiintifice", spunea in sedinta din octombriei a Senatului Universitatii dl academician Viorel Barbu, profesor de prestigiu al Universitatii iesene si invitat in cele mai insemnate universitati din lume.

Este bine de stiut ca, din anul 1949, Biblioteca Centrala Universitara, impreuna cu filialele din spatiile Universitatii, a devenit o institutie de sine statatoare care deserveste Universitatea cu o baza materiala si cu servicii de specialitate si este dureros ca dl rector a ignorat chiar si conducerea B.C.U. cind a hotarit diminuarea spatiilor bibliotecilor filiale. Intr-o situatie asemanatoare cu cea a Seminarului Matematic se afla si Biblioteca de Fizica si Chimie „Stefan Procopiu", care inca de anul trecut se confrunta cu lipsa de spatiu.

Asteptindu-se si aici cu majoritatea publicatiilor in saci finalizarea consolidarilor, pierzindu-se acum si o sala din depozit, mii de volume sint amenintate cu casarea, ceea ce ar inseamna un fel de holocaust al cartilor! Este trist ca pina si in lumea universitara, desi toti coexista sub semnul aceleiasi „alma mater", sint invidii, polite mai vechi sau atitudini rautacioase ori lase dupa tiparul „caprei vecinului" sau al „potopului" ce poate veni fara probleme in urma...

Este revoltator ca oameni care au „parte" fiindca au „carte" apreciaza cartile doar dupa criterii de greutate pe metru patrat sau doar dupa metri liniari de raft ocupat. Altii le considera doar pline de „colb" si cu adevarat cred ca au invatat „in zadar in colbul scolii...".

Matematica nu poate fi invechita, nici supusa cenzurii politice a vremurilor, teoremele nu expira dupa un timp, ca tezele de economie politica sau de filosofie marxista.

Consolarea cu promisiunea ca informatia din carti va fi stocata pe microfilme este „praf in ochi", caci acesta este in primul rind un proces de durata si apoi cartea in sine reprezinta mai mult decit doar informatia cuprinsa in ea. O carte este ca o fiinta si uneori intre paginile unei carti e cuprinsa o viata de om...

De asemenea, invocarea bibliotecilor virtuale si a accesului on-line nu poate inlocui problema cartilor deja existente. „Aceste idei sint bune, dar trebuie sa fie complementare", spunea in aceeasi sedinta a Senatului decanul Facultatii de Matematica, prof.univ.dr. Ovidiu Carja.

Deja de citiva ani, Biblioteca Centrala Universitara „Mihai Eminescu" a achizitionat, prin consortiu cu bibliotecile din marile centre universitare din tara, baze de date on-line pentru uzul profesorilor si studentilor.

La granita dintre traditie si modernitate intotdeauna apar victime. Face parte din intelepciunea umana acceptarea deopotriva a apogeului si a declinului, dar nu trebuie sa distrugem continuitatea si sa ignoram valorile trecute de dragul celor moderne, cu orice pret. Nu exista progres fara innoire, insa traditia si modernitatea pot coexista daca este deschidere in fata noului, dar si respect fata de traditie, care „ne tine pe loc, dar la inaltime" - spunea cineva.

Restringerea abuziva a spatiului Seminarului Matematic aduce, dincolo de consecintele inevitabile ale redistribuirii fondului de publicatii, un afront ideii de carte si confirmarea trista ca de cele mai multe ori „pericolul vine din interior...".

Bibliotecar sef, prof. Andrei PATRAS

adauga comentariu

trimite articolul prin e-mail

versiune printabila

Comentarii

raspunde

18/01, 17:10, postat de Liviu I. Nicolaescu

Am crescut matematic in Iasi, la "umbra" Seminarului Matematic, care a supravietuit doua razboaie mondiale si un regim comunist datorita devotamentului mebrilor sai.

A fost si va ramane pentru mine o oaza de intzelepciune, un bastion de calitate in cadrul Universitatzii. Ma doare sa aflu actualul rector a reusit sa faca ceea ce vanturile istoriei au esuat, si anume sa dezmembreze acest lacas de cultura. In ultimii 3 ani, Universitatea din Iasi a fost cotata ca prima din Romania in privintza productziei stiintzifice. Domnul Rector se pare ca nu realizeaza ca gestul sau va avea un impact negativ asupra acestui clasament.

Acest gest neintzelpt al Dl. Rector va fi o pata pe palmaresul D-lui pe care nu o va pute sterge adaugand alte beculetze si bradutze de Craciun. Este ceva cu care totzi oamenii de stiintza iesenii ne mandrim si sper ca D. Oprea va reconsidera aceasta actziune.

Liviu Nicolaescu

raspunde

Comentariu

19/11, 15:23, postat de Ioan Pop

Se pare ca Domnul Rector Dumitru Oprea isi aminteste favorabil de Facultatea de Matematica doar atunci cand are nevoie de punctajul de cercetare stiintifica superior al acesteia (alaturi de cele ale facultatilor de Fizica si Chimie) pentru clasarea universitatii, pe care D-sa o conduce, intre primele institutii academice din tara sau chiar pe primul loc (cum a fost cazul in ultimul timp). Probabil ca isi mai aminteste (favorabil) de aceasta facultate si cand socoteste atuurile pe care le-ar putea avea UAIC pentru a intra in topul primelor 500 de universitati din lume. In rest, de cate ori D-sa a luat in vizor aceasta facultate, respectata in tara si in strainatate, au urmat discrimnari salariale, pensionari in forta, fonduri de cercetare egalitariste sau dupa numarul de studenti , iar foarte recent rechizitionarea unui amfiteatru si acum a unei sali importante a Bibliotecii Seminarului Matematic ‘Al. Myller’. Aceasta ultima rechizitionare loveste chiar in inima Facultatii de Matematica si , asa cum scrie Bibliotecarul sef al Bibliotecii Seminarului Matematic ‘Al. Myller’ , d-l prof. Andrei Patras, in toti matematicienii ieseni. Ba mai mult, fara nici o exagerare, chiar in matematica romaneasca, unul dintre principalele si putinele stindarde romnesti tinute sus si in trecut si prezent. Fiindca, de-alungul timpului, Faculatatea de Matematica din Iasi a fost aleasa pentru studii universitare si doctorate, de catre multi tineri din tara si din strainatate, nu numai pentru valorea academica inalta a corpului didactic al acestei facultati, ci si pentru conditiile de studiu si documentare existente datorita Bibliotecii Seminarului Matematic. Am putea sa-i amintim Domnului Rector Dumitru Oprea cat de mandru a fost la sarbatorirea recenta a colegului nostru D-l Academician Radu Miron cand Sala Senatului s-a dovedit neancapatoare pentru cei veniti sa aduca omagii Profesorului Miron, dar si Facultatii de Matematica, si implicit Bibliotecii Seminarului Matematic ‘Al. Myller’ in care ei au studiat si s-au format. Pe langa zecile de matematicieni romani formati la faculatatea noastra din anul I si pana la titlul de doctor in matematica, au fost prezenti foarte multi matematicieni din strainatate, fie fosti doctoranzi, fie colaboratori si prieteni stintifici ai Prof. Radu Miron si ai Facultatii de Matematica. Despre sala recent rechizitionata de Rectorat de la Facultate de Matematica, este bine sa se stie ca aceasta a gazduit, pana la golirea sa pentru renovare, carti si reviste din fostele tari socialiste. Este putin probabil ca va fi posibila prea curand copierea electronica a acestora, chiar si in tarile lor de origine, avand in vedere prioritatile economice din aceste tari abia intrate in UE. Or, in acele carti si reviste se gasesc, cum spune si Andrei Patras, lucruri mereu actuale si niciodata perimate. Nu de putine ori am trimis eu insumi copii ale unor articole luate din acele reviste unor fosti studenti sau colegi aflati in strainatate si care acolo unde erau nu gaseau acele reviste. Sa nu uitam ca acolo isi aveau locul unele din cele mai importante reviste de matematica in limba rusa, iar matematica ruseasca a dat dupa dezghetul comunist cei mai multi laureati ai Premiului Filds. Ar fi o pierdere uriasa, chiar si numai din punct de vedere al istoriei matematicii, trimterea in neant a acelor carti si reviste ce si-au avut locul in sala rechizitionata. Dar de fapt acolo este un adevarat tezaur stiintific care poate aduce inca multe beneficii matematicii si lumii stiintice in general, putand fi mereu surse de inspiratie pentru tinerii matematicieni (exista multe reviste acolo si in limba engleza, in special din Polonia ).
In incheire as vrea sa spun ca eu cred ca daca acest act abuziv din partea Senatului UAIC nu va fi anulat , atunci acest Senat si Domnul Rector Dumitru Oprea vor avea o problema tare neplacuta in istoria Universitatii ‘Al. I. Cuza’ din Iasi. Prof. consultant dr. Ioan Pop, Faculattea de Matematica