Atitudini

Iasul trebuie sa ramina un oras al teilor

* reactie la decizia conducerii Gradinii Botanice de a inlocui teii cu magnolii

Dintre plantele care populau codrii Iasului si ai Copoului de altadata, iesenii, dar nu numai ei, au iubit cel mai mult teiul pentru infatisarea sa maiestuoasa, pentru florile sale placut mirositoare si pentru proprietatile sale protectoare. Spre deosebire de alti arbori, teiul nu este trasnit in timpul furtunilor si ploilor de vara, iar sub coroana lui omul este ocrotit de spiritele rau-voitoare - oamenii suferinzi de boli ale aparatului respirator erau culcati sub tei pentru a-si regasi sanatatea, iar indragostitii erau convinsi ca le binecuvinteaza iubirea.

In medicina populara, virtutile florilor de tei sint arhicunoscute. De asemenea, carbunele din lemn de tei intra in componenta diferitelor leacuri sau alifii. In credinta populara, frunzele si ramurile de tei, duse la biserica si sfintite apoi de preot de Rusalii, apara casa de furtuna si de trasnet. In vechime exista credinta ca o astfel de ramura sfintita si aruncata afara face sa inceteze grindina, iar in constructia locuintelor se punea chiar si o singura birna, o bucata cit de mica de tei pentru a apara casa de trasnete. Poate din aceasta cauza din trunchiul teiului s-au confectionat, pina in zilele noastre, obiecte cu destinatie rituala, sacrala: toaca de biserica, icoane, catapetesme si leagane pentru copii etc. Tot din aceste considerente, in fata bisericilor noastre ortodoxe, la sfintirea lor, se plantau doi tei.

In Iasi, printre altele si un oras al bisericilor, teiul a fost si este considerat cel mai indragit si venerat ca arbore decorativ de aliniament, mireasma florilor lui fiind unica in spatiul urban romanesc.

In Iasi, pe bulevarde si pe strazi, in parcuri si gradini, ca si in padurile din imprejurimi, cresc trei specii de tei: Tilia cordata (teiul de deal, teiul pucios, teiul cu frunza mica), Tilia platyphyllos (teiul cu frunza mare) si Tilia tomentosa (Tilia argeantea - teiul argintiu). Dintre aceste trei specii, primele doua s-au dovedit in ultimii ani a fi mai putin rezistente la noxele din aerul orasului nostru, devenit tot mai poluat din cauza circulatiei auto. Cu toate acestea, cred ca iesenii ar dori ca orasul lor sa ramina si pe viitor un oras al teilor. Pentru acest lucru va trebui sa inmultim si sa plantam mai mult teiul argintiu pe aliniamente, iar in noul context de dezvoltare al orasului ar trebui sa se acorde o mare atentie modului de plantare si lucrarilor de intretinere. Imi ofer cu placere sfaturile cu privire la aceste lucrari, avind in vedere experienta mea. Si sa nu uitam ca Teiul lui Eminescu din Gradina Copou este cel mai important monument „viu" pe care iesenii l-au inchinat marelui poet.

Prof. univ. dr. ing. Mandache LEOCOV, fost director al Gradinii Botanice "Anastasie Fatu"