Avocatul Poporului

Mostenirea si nedemnitatea succesorala

Intrebare: "Cum as putea dezmosteni un copil al meu care, de cind s-a nascut, nu a facut decit rau atit familiei, cit si celor de jur?" ( D.P - Iasi)

Notiunea de succesiune este susceptibila de mai multe intelesuri. Intro prima acceptiune, mai larga, prin succesiune se intelege orice transmisiune de drepturi (universala, cu titlu universal sau cu titlu particular) de la o persoana la alta, fie prin acte intre vii, fie prin acte pentru cauza de moarte. Intr-o alta acceptiune, restrinsa, prin succesiune sau mostenire se intelege transmisiunea intregului patrimoniului, a unei fractiuni din acesta ori a unor bunuri sau valori determinate de la o persoana fizica decedata catre una sau mai multe persoane fizice in viata, catre una sau mai multe persoane juridice in fiinta sau catre stat, in baza unor norme de drept prestabilite.

Nedemnitatea sau nevrednicia succesorala consta in decaderea, cu efect retroactiv, a unui mostenitor legal - si a descendentilor acestuia care ar fi venit la mostenire prin reprezentare - care s-a facut vinovat fata de de cujus sau fata de memoria acestuia printr-o fapta grava, din dreptul de a-l mosteni, inclusiv din dreptul la rezerva succesorala, in cazul in care este mostenitor rezervatar.

Ca natura juridica, nedemnitatea succesorala este o sanctiune civila aplicabila nedemnului culpabil, intemeiata pe motive de moralitate publica. Pentru a fi nedemn, mostenitorul in cauza trebuie sa fi actionat cu discernamint, intrucit, in lipsa discernamintului, nu se poate vorbi de vinovatie.

Art. 655 din Codul civil enumera trei cazuri de nedemnitate succesorala, si anume: atentatul la viata celui care lasa mostenirea - este nedemn de a succede si, prin urmare, este exclus de la succesiune, „condamnatul pentru ca a omorit sau a incercat sa omoare pe defunct" (art. 655 pct. 1 Cod civil); acuzatia capitala calomnioasa impotriva celui care lasa mostenirea, nedenuntarea omorului a carui victima a cazut de cujus - conform art. 655, pct. 3, Cod civil, este nedemn de a succede „mostenitorul major care, avind cunostinta de omorul defunctului, nu a denuntat aceasta justitiei".

Atunci cind sint intrunite conditiile cerute de lege pentru aceste cazuri, nedemnitatea succesorala opereaza de drept, in virtutea legii, fara sa fie necesara o hotarire judecatoreasca prin care instanta sa pronunte nedemnitatea. Nedemnitatea poate fi invocata impotriva nedemnului cit timp acesta se afla in viata, iar dupa  moartea lui, impotriva mostenitorilor acestuia, care au primit in tot sau in parte patrimoniul nedemnului.

Principalul efect al nedemnitatii succesorale este inlaturarea nedemnului de la mostenire, nedemnul fiind considerat total strain de mostenire, titlul sau de mostenitor desfiintindu-se retroactiv din momentul deschiderii succesiunii, ca si cum n-ar fi avut niciodata chemare la mostenirea lui de cujus fata de care s-a facut vinovat.

Efectele nedemnitatii succesorale sint relative, in sensul ca nedemnul nu este inlaturat de la orice mostenire, ci numai de la aceea lasata de cel fata de care s-a dovedit a fi nedemn.

Carla COZMA, consilier coordonator, Biroul teritorial Iasi al institutiei Avocatul Poporului