VIATA CETATII

Precizari privind "Castanul Unirii" din Visan

In "Ziarul de Iasi, sub semnatura domnului Mihai Caba, a fost publicat materialul intitulat "Raspunde, totusi, cineva de Castanul Unirii din Visan?". Atentionarea publica a situatiei acestui arbore exotic, ajuns intre timp in mijlocul proprietatii doamnei Margareta Craescu din Visan, este binevenita din mai multe motive.

In primul rind, castanul porcesc si locul sau de crestere din satul Visan ne reamintesc noua, celor de astazi, de faptele petrecute in urma cu 153 de ani, pentru realizarea actului istoric al Unirii Principatelor Romane. In al doilea rind, aceasta atentionare contribuie la mentinerea traditiei Iasului pentru cinstirea inaintasilor nostri unionisti. Apoi, si nu in ultimul rind, este sesizarea situatiei unui arbore care a fost martor al istoriei noastre moldovenesti, dar care astazi este condamnat la o neglijare nemeritata. Situatia Castanului Unirii de la Visan a fost relatata an de an in presa locala, dar pina acum nu s-a facut nimic.

Doamna Margareta Craescu din Visan este de acord cu gasirea unei solutii pentru asigurarea pe termen lung a proiectiei acestui arbore cu profunda semnificatie istorica.

Trebuie reamintit aici un fapt asemanator de neglijenta, din partea autoritatilor locale din comuna Lungani, satul Goesti, unde a existat proprietatea avocatului si romancierului Barbu Stefanescu Delavrancea, autorul trilogiei „Apus de soare". Prin schimbarea proprietarului gradinii, dupa anul 1990, frumosul salcim japonez (Sophora japonica), de 150 de ani, si placa de marmura amplasata acolo de catre Academia Romana, se afla astazi in mijlocul gradinii unui taran vecin, care a cumparat o parte din fosta proprietate.

Asadar, insistenta cu care an de an inginerul Mihai Caba a readus in atentia noastra situatia Castanului Unirii de la Visan este, indiscutabil, cu totul laudabila.

Dar, in cuprinsul materialului la care faceam referire la inceput, s-au strecurat si unele erori, care, in virtutea respectarii adevarului, trebuie indreptate.

Castanul porcesc (Aesculus hippocastanum) de la Visan, in virsta acum de aproximativ 260 de ani, are o circumferinta a tulpinii la inaltimea pieptului de 1,50 metri si nu un diametru de 1,50 m, care ar corespunde unei virste de circa 700 de ani, ceea ce nu este adevarat.

Acest castan porcesc a fost inscris in competitia „Arbotele anului 2011", organizata de catre Fundatia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc, judetul Harghita, de catre doamna Adina Dancianu din satul Visan, comuna Birnova, dupa cum se precizeaza la pagina 24 din publicatia „Arborele anului in Romania", editia a II-a, 2011, lucrare expediata tuturor celor 27 de persoane fizice si juridice care au inscris arbori in acest concurs.

Teiul hibrid de 660 de ani de la Manastirea Birnova a fost inscris la aceeasi competitie de catre ing.dr. Ionel Lupu, de la Asociatia dendro-ornamentala „Anastasie Fatu" din Iasi, asa cum este scris la pagina 28 a aceleiasi publicatii din Miercurea Ciuc, si nu de catre sotia primarului din comuna Birnova.

Castanul porcesc a obtinut 638 de voturi si s-a clasat pe locul 7 din totalul celor 12 finalisti, iar teiul hibrid a obtinut numai 298 de voturi si s-a clasat pe locul 9. Este totusi de mentionat faptul ca in comuna Birnova se afla doi arbori multiseculari, ce au fost popularizati la scara nationala si care „s-au confruntat" cu alti copaci longevivi.

In sfirsit, la concursul Arborele anului numai copacul care termina competitia pe primul loc primeste un modest premiu de 3.000 de lei. Nici vorba de 20.000 de euro!

In anul 2011, premiul I a fost obtinut de ulmul (Ulmus campestris) de 300 de ani din satul Capeni, judetul Covasna, care a adunat 13.096 de voturi si a fost inscris apoi in competitia „Arborele anului in Europa".

Eliminind inexactitatile din articolul mentionat la inceput, ramine tot ceea ce este bine documentat, cu valoare istorica si chemare la... neuitare.

Ing.dr. Ionel LUPU, Asociatia dendro-ornamentala „Anastasie Fatu"