Eurotrip
epimedica
mesterescu

miercuri, 08.07.2015

Crescatoria de canguri

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    La Campionatele Mondiale de atletism rezervate juniorilor, care s-au desfasurat la Debrecen (Ungaria), Romania a demonstrat ca are o adevarata scoala de triplusalt. Dupa ce, in ultimii ani, Ionut Punga si Marian Oprea au devenit campioni mondiali, vineri a venit revansa feminina. Calificata in finala cu cel mai bun rezultat din concurs, Alina Popescu s-a dovedit cea mai buna si in finala, ea reusind, din prima incercare, un rezultat de 13,76 m, care nu a mai putut fi ajuns nici de rusoaica Svetlana Bolsakova (13,32), nici de americanca Michelle Sandford (13,22 m). "Inca nu pot sa cred ca am cistigat. Am realizat cea mai buna performanta personala, fara de care nu puteam cistiga. Competitia a fost strinsa pina la final, iar in utlimele runde au existat schimburi de locuri. Am avut incredere si mi-am invins adversarele. Am numai 15 ani si am cistigat o medalie mondiala de aur. Este un sentiment incredibil. Sper ca voi fi capabila sa am rezultate similare la competitii mai importante", a declarat Alina Popescu.
    O speranta pentru o medalie ne-a oferit stafeta feminina de 4X400 m, formata din Mariana Bilal, Nadia Cocoranu, Ioana Ciurila si Gabriela Ciuca, echipa care a cistigat detasat prima serie. Cel de-al treilea schimb, Ioana, s-a calificat si in finala de 400 m, in timp ce Gabriela a fost descalificata in semifinala pentru depasirea culoarului. In finala, Ciurila s-a clasat pe locul VII (54,62 s), proba fiind cistigata de Stephanie Smith, cu 52,19 s. In dificila proba de 10 km mars, Codrut Filea s-a clasat pe locul 24.
    Dupa argintul Lucicai Ciobanu la greutate, tot triplusaltul a bifat urmatoarea medalie si la Europenele de tineret de la Amsterdam. De data aceasta, cel masculin, consacratul I onut Punga dovedind din nou valoarea crescatoriei de "canguri" de pe Dimbovita. Ionut se calificase in finala cu 16,89 m, cel mai bun rezultat al sesiunii, in ciuda faptului ca printre concurenti se afla cel de-al doilea performer mondial al sezonului, suedezul Christian Olsson , autor in acest an al unei sarituri de 17,49 m. In finala, braileanul a sarit cu opt centimetri mai putin, din prima incercare, dar chiar daca si-ar fi reeditat rezultatul din calificari, nu ar fi putut trece de Olsson (17,24 m) si rusul Spassovodski (17,08 m). Am mai remarcat doua locuri VI, cucerite de Livia Pruteanu la lungime (6,18 m) si Adriana Pirtea la 10.000 m, probele fiind cistigate de britanica Jade Johnson (6,52 m) si, respectiv, rusoaica Olga Romanova (33:06,03). In cursa feminina de 3000 m obstacole, adjudecata de germana Melanie Schulz (10:03, 24), Elena Mindrila s-a clasat pe locul VII, iar Ivona Milodin, pe pozitia a zecea. Ieseanul Stefan Vasilache , calificat in finala probei de inaltime, a sarit 2,15, cu care a ocupat locul VI, la egalitate cu grecul Giosis si estonianul Alekseev, proba fiind cistigata de slovenul Rozle Prezelj, cu 2,21 m.
    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Grecii au dat cuvântul anului

    Radu MEȘNIȚĂ

    Grecii au dat cuvântul anului

    Dar, dacă Grecia e pe marginea prăpastiei, România unde este?

    Filmuletul zilei

    opinii

    Marcaje fluorescente (II)

    Florin CÎNTIC

    Marcaje fluorescente (II)

    Procesul de diversificare a ofertei culturale este însă unul fundamental atunci când e luată în discuţie o candidatură a unui oraş şi acest gen de manifestări, care implică prezenţa directă a cetăţenilor în actul artistic sau care pun în evidenţă oraşul, cu spaţiile sale urbane obişnuite ca posibile locuri de desfăşurare a experimentelor artistice, pot fi, în cadrul unui dosar de candidatură, argumente mai importante decât manifestările culturale clasice.

    Despre majuscule şi putrefacţie

    Ghenadie NICU

    Despre majuscule şi putrefacţie

    Presa reînvie periodic, cu diferite ocazii (şi în scopuri ce se diferenţiază în funcţie de miza scontată), sloganele care ne pompau odinioară adrenalină în capilare şi, măcar în capetele unora, deschideau mirifice perspective: „Limbă! Alfabet!”. 

    Din Creangă-n Creangă...

    Nicolae TURTUREANU

    Din Creangă-n Creangă...

    Care este, totuşi, acel Creangă al lui Radu Părpăuţă? E (mai întâi) un Creangă adus cu picioarele pe pământ, un Creangă care savurează (şi noi odată cu el) Deliciile materiei. Dacă, doar câteva decenii mai târziu, Bacovia, de exemplu, va auzi materia plângând, iar Arghezi va exclama, exasperat: Vreau să te pipăi şi să urlu: Este!, la Creangă perceperea materialităţii îi produce o adevărată jubilaţie, el etalând plăcerea primitivului de a stăpâni nemijlocit lumea materială prin cunoaştere în scopul utilizării. 

    Propunerea redactorului sef

    Tanda şi Manda

    Toni HRITAC

    Tanda şi Manda

    Avem de a face cu o schimbare a clasei politice, determinată de şarjele DNA? Înclin să cred că nu.

    Caricatura zilei

    60 de euro pe zi

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Mâncarea bolnavilor din spitale ar fi mai bună dacă:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.