Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

”Moartea nu va fi niciodată retro”

GALERIE
dana tabrea
  • dana tabrea
- +

Dacă regizorului Radu Afrim i se potrivesc mai curând textele contemporane decât cele clasice, cele dintâi reuşind în mai mare măsură să se plieze pe stilul său regizoral, nu încape îndoială că un text scris de el însuşi şi dezvoltat împreună cu echipa de lucru reprezintă un atu. 

A mai făcut acest lucru în câteva rânduri, la Târgu-Mureş, Timişoara sau Brăila, iar de această dată e vorba de un fel de confesiune regizorală, cu tentă autobiografică, inspirată de copilăria lui Radu Afrim (anii î70 în oraşul natal, Beclean pe Someş), camuflată de pasaje imaginare sau imaginate, chiar şi onirice (planul personajelor suprarealiste - ”surorile vizionare”, Olimpia şi Pompilia).

Pasărea retro constituie o interesantă meditaţie despre viaţa omului, în raport cu marile simboluri şi idealuri ale umanităţii faţă de care Afrim manifestă o oarecare rezervă ironică (pasărea Phoenix care a renăscut din propria cenuşă), căreia i se adaugă un autentic sentiment de nostalgie, însoţit poate şi de alte emoţii difuze, imposibil de numit: asemenea unei fotografii pe un panou oarecare sau asemenea unei succesiuni de frame-uri într-un ochi de fereastră, omul şi viaţa sa sunt imagini în mişcare, frumoase şi perisabile, lăsând în urmă, odată cu trecerea lor prin timp, senzaţii diverse. Nu asistăm atât la o dezvrăjire  a miturilor, cât la o redimensionare a lor dintr-o perspectivă personală (labirintul). De la imaginea morţii (un eveniment despre care nu se poate vorbi la timpul trecut - ”moartea nu va fi niciodată retro”, pentru că moartea celorlalţi e acut prezentă în noi, iar moartea noastră e mereu situată în viitorul imediat, adică iminentă - trăim în umbra morţii), la Pescăruşul lui Cehov (căutarea unor forme noi de exprimare artistică), simbolistica păsării este multiplă. Trei întrebări fundamentale, corespunzând vârstelor omului, copilăria - ”Cine e?”, adolescenţa/ tinereţea - ”Cine eşti?” şi maturitatea - aducând un răspuns la întrebarea ”Cine sunt?”, descriu traseul omului de la singurătate la nevoia de celălalt şi la cunoaşterea de sine prin intermediul alterităţii (ceilalţi).

Dublul narator (în mod alternativ, adult/ László Csaba şi copil/ Takács Örs), temporalitatea duală (trecut-prezent), cu estomparea graniţelor dintre cele două instanţe temporale, apoi diluarea limitelor care separă realul de ireal, intercalând astfel niveluri temporale, grade de realitate şi intensităţi emoţionale, suprapunerea microplanurilor spaţiale personale (frame-urile surprinse în ferestrele garsonierelor blocului care prind viaţă prin light design şi sunt puse pe pause prin închiderea jaluzelelor) sau intercalarea dintre acţiunea scenică din prim-plan şi planul povestirii ori dintre prim-planul povestirii şi trecerea personajelor secunde prin scenă sunt doar câteva dintre mijloacele prin care regizorul Radu Afrim iese din nou la rampă cu Pasărea retro. Şi atrage atenţia printr-o nominalizare pentru cel mai bun spectacol al anului trecut în cadrul Galei Premiilor Uniter 2017 şi prin participarea la Festivalul Naţional Maghiar de Teatru (POSZT), la Teatrul Naţional din Pécs, pe data de 11 iunie 2017.

Structura cinematografică a spectacolului (stop-cadru, close-up, sunete non-diegetice folosite pentru efect) plasează acţiunea pe muchia fragilă dintre flashback şi flashforward. Centrul de interes se comută de pe cei doi naratori intercalaţi pe dinamica scenică şi invers, în permanenţă ordinea scenică solicitând privirea spectatorului într-un anumit unghi, distributiv în unghiuri diferite, simultan sau divizat între unghiuri principale şi secundare (perspective), alternând planurile; apropierea sau îndepărtarea planurilor se realizează luminând anumite unghiuri în timp ce ansamblul e cufundat în black-out, sau îndreptând atenţia prin proiecţie sau alte elemente (transformarea celorlalţi actori în spectatori) asupra anumitor detalii dintr-un plan care devine central.

Mizanscena devine secundară proiecţiei şi modului în care se desfăşoară acţiunea scenică. Fiecare garsonieră a blocului, configurată printr-un frame, este dinamizată prin sunet, culoare, lumini şi proiecţie de tip video mapping. Astfel, o lume închisă între filele ierbarului, încremenită în anii î70, e redimensionată virtual. Lirismul este intercalat de momente dinamice în economia spectacolului, iar momentele mai dinamice sunt susţinute de secvenţe în care actorii devin, pe rând, protagonişti pentru ceilalţi şi narează. Decorul simetric dezvăluie formaţia de arhitect a scenografei (Irina Moscu, nominalizată la Gala Premiilor Uniter 2017 pentru ”cea mai bună scenografie”) şi e, ca şi-n cazul Măcelăriei lui Iov, compatibil cu video mapping-ul (Andrei Cozlac). Coregrafia (improvizaţie dirijată, adecvată perioadei la care se referă şi costumelor) e semnată de Ruszuly Ervin.

(Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte, scenariul şi regia: Radu Afrim, scenografia: Irina Moscu, video mapping: Andrei Cozlac, coregrafia: Ruszuly Ervin, distribuţia: László Csaba, Takács Örs, B. Fülöp Erzsébet, Lõrinc Ágnes, Simon Boglárka-Katalin, Kádár Noémi, Gecse Ramóna, Csíki Szabolcs, Varga Balázs, Bokor Barna, Berekméri Katalin, Fülöp Bea, Kiss Bora, Varga Andrea, Ördög Miklós Levente, Tollas Gábor, P. Béres Ildikó, Biluska Annamária, Nagy Dorottya, Moldován Orsolya, Bartha Lászlό-Zsolt, Huszár Gábor, Kiss Péter, Kiss Anna, Sebesi Borbála, Pál Mátyás Áron, Sebesi Sarolt, Hunyadi Virág, Szakács Lászlό, Compania ”Tompa Miklós”, Teatrul Naţional Târgu-Mureş, premiera: 12 noiembrie 2016, spectacol nominalizat la categoria ”cel mai bun spectacol” la Gala Premiilor Uniter 2017)

Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi critic de teatru (membru AICT)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri