vineri, 29.03.2024
Pesemne că nu puțini oameni se crispează când aud cuvântul „economie”, un cuvânt care provine din limba greacă și care înseamnă „gestiunea gospodăriei”, ceva atât de banal în fond. Eu însumi am simțit asta din plin în urmă cu aproape 20 de ani, când, proaspăt ieșit din liceu, am pus piciorul, pentru un an, în Academia de Științe Economice din București.
Trăiam atunci într-o societate veche cu nevoi noi, care trebuia să se redefinească de pe o zi pe alta și să asimileze modul de funcționare al țărilor cu mecanism de piață liber. Dar cum s-o facă? Cu ce profesori? Cu cei care predaseră ani de zile „legile economiei socialiste” și „economie politică”? E drept, nevoia de înnoire se simțea. La începutul anilor ’90, la Academia de Științe Economice ni se vorbea despre „roboți industriali”, dar și despre felul în care „copitatele cu copită mică” afectau solul, pentru că, la astfel de animale, presiunea pe copită este maximă, așa încât solul devine inutilizabil după ce copitatele cu pricina se deplasau o vreme pe sol…
Mi-am petrecut un an în acest sos academic. Și apoi mi-au trebuit mai mulți ca să înving repulsia pe care o simțeam la auzul cuvântului „economie” și să ajung să apreciez aceast domeniu pentru ceea ce este el cu adevărat. Lucrând la o mega-bancă în piața de capital globală, într-o metropolă liberă, neatinsă de umbra comunismului, nepervertită de un capital uman decimat de marxism-leninism și de plăgile sociale aferente, am avut șansa să înțeleg ce este economia în esența ei, cum trebuie să ne uităm la ea, cum o înțelegem. Economia pe care am învățat-o în altă parte a lumii se ocupa cu cuantificarea și modelarea cât mai fidelă a diverselor activități economice pe baza datelor statistice diseminate de diferitele entități publice (care, evident, își asumă corectitudinea acestor date). Iar aceste date surprind omul ca agent economic pus în fața viitorului său material și îi permit societății să ia decizii cu privire la bunăstarea membrilor ei. Pe baza lor, întreprinzătorii, specialiștii și guvernul unei țări se chinuie cu întrebarea perfect obiectivă de cum pot fi gestionate cât mai eficient resursele unei comunități pentru a prospera.
Din păcate, deși lucrurile par simple în fond, difuzarea știrilor pe teme economice, așa cum se face ea în realitate, descurajează orice persoană interesată cât de cât de acest domeniu. Urmarea este că, atâta vreme cât un guvern nu are interesul să explice cum stau lucrurile cu adevărat, situația economică în care se află o țară poate să le rămână perfect necunoscută celor care trăiesc în ea. Din nefericire, acesta este cazul României. Nu există un inventar al principalilor parametri ai economiei românești actuale, care să trimită la o imagine globală a ei, la o fotografie credibilă. Nu știm unde ne aflăm de fapt, nici în comparație cu celelalte țări, nici în raport perioadele anterioare ale propriei noastre economii. Aflăm de la canalele TV sau din ziarele economice că, de pildă, în luna trecută inflația a scăzut, dar că bursa de valori a crescut, deși nu la fel de mult ca în luna precedentă. Aflăm că producția industrială e neschimbată, însă că șomajul e în creștere moderată, deși, dacă luăm un subset al șomerilor, șomajul de bază de fapt a scăzut . . . După câteva minute nu știi ce să mai crezi. E de bine? E de rău? Termini prin a schimba canalul fără ezitare. În plus, toate aceste știri se referă la cele mai recente măsurători statistice ale economiei, dar nu ne arată evoluția economiei în timp. Or, tocmai asta contează cel mai mult. De unde am venit și unde ne aflăm contează mai mult decât unde eram cu un pas în urmă. De exemplu, o rată de inflație de 10% este mare în sine, dar nu e rea dacă, în anul precedent, era de 20%, după cum, dacă acum șase luni rata era de 2% și acum de 10%, nu e bine deloc. A zice că inflația este în prezent de 10% nu spune în fond nimic. Este o informație incompletă.
Cuvinte cheie: + preşedinte, ţara, descurc
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |