Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

„Românce văzute de străini”

GALERIE
Alexandru-Calinescu
  • Alexandru-Calinescu
- +

Nici nu trebuie să mai spun că Iaşul şi Bucureştiul apar ca locuri unde luxul şi opulenţa stau alături de mizeria cruntă, de noroiul şi praful de pe uliţe. În fine, Panopol reconstituie câteva biografii pasionante, ale unor femei cu un destin extraordinar. Sunt existenţe ieşite parcă din imaginaţia unui romancier.

Fiu natural al lui Vasile Pogor, ieşeanul Vasile Panopol (1881-1956) a avut preocupări de istoric şi genealogist. I-a apărut postum o evocare a Iaşului (Pe uliţele Iaşului, 2009), iar acum i se reeditează o carte (singura tipărită în timpul vieţii) publicată prima oară în 1943, Românce văzute de străini (editura Corint, cu o scurtă prefaţă de Mihai Dim. Sturdza). Chiar dacă autorul citează riguros izvoarele consultate (direct sau prin intermediar), cartea - de mici dimensiuni - e mai curând un eseu care se citeşte cu uşurinţă; Panopol scrie cursiv, uneori cu anumite naivităţi, ştie multe lucruri, dar reuşeşte să nu fie pedant. Desigur, există lucrări de anvergură ce prezintă modul în care moldovenii şi muntenii au fost văzuţi de călătorii străini. Panopol a avut scopuri mai modeste, a ales un subiect anume şi a adunat o serie de mărturii, multe din ele foarte interesante.

Câteva lucruri ies în evidenţă de la început. Observaţiile străinilor sunt nu o dată contradictorii, în ce priveşte atât înfăţişarea şi comportamentul femeilor, cât şi condiţia lor morală şi socială. Divergenţele punctelor de vedere sunt explicabile: societatea autohtonă e una amestecată, mai ales la finele secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, când se întâlnesc modelul oriental şi influenţele occidentale. E de notat apoi că străinii iau cunoştinţă mai ales de viaţa din cele două capitale, Iaşi şi Bucureşti; lumea satului e mai puţin prezentă şi e înfăţişată fie în tonuri idilice fie apocaliptic, ca o imagine a sărăciei şi înapoierii absolute. În fine, trebuie spus că unii dintre călători se integrează, cum spunem astăzi, în lumea de aici, se îndrăgostesc, trăiesc aventuri pasionale, încheiate fericit sau, dimpotrivă, cu eşecuri; viziunea lor va fi, în consecinţă, mai mult sau mai puţin subiectivă.

Iată, spre exemplu, un anume Thomas Alberti, care trece prin Moldova pe la 1620, are impresia că femeile sunt emancipate, vorbind liber „cu bărbaţii de faţă cu lumea”. În secolul următor, J.-L. Carra deplânge tocmai starea de inferioritate a femeii: „Roabe ale părinţilor, ale bărbaţilor lor şi ale amanţilor lor, femeile moldovene şi române nu recunosc alte legi, alte voinţe mai mari decât ale bărbaţilor. (…) Gelozia, prin urmare, rareori are ocazie a se exersa asupra lor furia sa, bărbatul vorbeşte şi femeia, tremurând, vine de-i sărută mâna şi îi cere iertăciune”. Cam tot pe atunci însă, contele d’Hauterive ne asigură că gelozia era apanajul femeilor, că la Iaşi, în fiecare an, cam treizeci de bărbaţi erau otrăviţi de nevestele lor bănuitoare şi că alţii erau emasculaţi cu sălbăticie. În secolul al XVII-lea, Paul de Alep povesteşte că femeile necredincioase şi destrăbălate erau pedepsite crunt, căci „domnitorul le taie nasurile, le pune la stâlp şi adesea le îneacă”, iar în Muntenia erau închise, pe viaţă, în ocnele de sare. Mai târziu, pe la 1820, Tancoigne, consulul francez de la Bucureşti, descrie oraşul ca pe un loc al pierzaniei, prostituţia devenind un fenomen endemic, răspândit în toate straturile societăţii.

Există şi imagini recurente, dintre care se detaşează aceea a femeilor tolănite pe divan. Celebrul principe de Ligne găseşte chiar o comparaţie extrem de sugestivă: „Mi s-a întâmplat, din cauza modului obişnuit ce au femeile de a se aşeza sau de a se culca înghemuite, să le confund, când încăperile nu erau bine luminate, cu nişte blănuri uitate pe divan”. Obiceiul pare să se fi perpetuat, pentru că la 1836 Saint-Marc Girardin le vede la fel, tolănite pe divan şi citind, acum, romane franţuzeşti. Tot prinţul de Ligne notează un curios criteriu de frumuseţe feminină: o mamă se scuză că fiica ei nu are încăburtă şi că, din nefericire (!), e dreaptă şi zveltă ca o trestie. Alt francez, contele de Langeron, vorbeşte şi el de pântecele proeminente ale femeilor. Laurençon, pe la 1820, e frapat de obscenităţile cu care atât bărbaţii, cât şi femeile din „lumea bună” îşi presară conversaţia. Acelaşi Laurençon dă un amănunt de tot hazul: protipendada mergea cu trăsurile la Herestrău, unde pe atunci nu se afla nimic altceva decât un chioşc; în lipsă de alte distracţii, boierii scuipau în lac ca să facă rotocoale ! La Iaşi se merge la Copou, relatează Le Cler în 1866, iar călugăriţele de familie bună coboară din caleaşcă şi… fumează o ţigară! Cu câţiva ani înainte, Eugène Léger, medic, ţine să înregistreze ceea ce i se pare a fi un obicei al pământului: „un moldovean neaoş trebuie să se îmbete şi să-şi bată nevasta în ziua de Paşti”…Nu mai ştim, nici aici, unde se află graniţa ce desparte adevărul de fantasmă.

Nici nu trebuie să mai spun că Iaşul şi Bucureştiul apar ca locuri unde luxul şi opulenţa stau alături de mizeria cruntă, de noroiul şi praful de pe uliţe. În fine, Panopol reconstituie câteva biografii pasionante, ale unor femei cu un destin extraordinar. Sunt existenţe ieşite parcă din imaginaţia unui romancier.

Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri