Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

A sufleca

GALERIE
Stelian Dumistracel
  • Stelian Dumistracel
- +

Deoarece, în oferta multor reportaje tv de Paşti, am constatat necunoaşterea acţiunii descrise de acest verb, ne-am hotărât să ne descărcăm aleanul prin câteva notaţii la nivelul lucrurilor, cu gândul că, poate, însuşi cuvântul numitor va fi lipsind din vocabularul ignoranţilor suflecatului. Un punct de plecare şi pentru alte dezvăluiri privind nepriceperi ale celor care pun în scenă filmarea de reconstituire a unor practici şi datini preponderent rurale devenite arhaice.

Lexicologie. Cuvânt vechi, de origine latinească (dicţionarele trimit la un - e drept, neatestat - subfollicare, corelat cu atestatul supplicare „a pleca dedesupt”, după Scriban), verbul (a) sufleca (pentru cei care n-ar şti) înseamnă a îndoi, a răsuci în sus marginea mânecilor cămăşii sau a hainelor, respectiv poalele acestora, pentru comoditate, când natura acţiunilor o cere. Se mai zice şi (a) sufulca, dar şi (a) sumete.

Ştim noi mai bine! Nimic mai neobişnuit ca, la venirea Paştilor, televiziunile să prezinte vopsitul, în diferite culori, şi „încondeierea” ouălor (nu ouălelor, cum se tot spune), numite, totuşi, roşii. Aşadar, într-un sat oarecare, se ia cel puţin una bucată femeie mai în vârstă şi, ca şi cum ar urma să fie scoasă la joc, se îmbracă într-o cămaşă tradiţională de sărbătoare, cu mâneci largi, bordate cu floricele în diferite culori, şi i se cere să treacă la treabă, la o masă, acoperită şi aceasta festiv. Deci, împuşcăm mai mulţi iepuri dintr-un foc: ouă de sezon, port popular, interiorul casei, sincretism la toartă, nu glumă! Numai că, urmând cele de cuviinţă, este fatal ca, tot trecând de la un vas cu vopsele la altul, respectiva ori atinge cu mânecile cam tot cu ceea ce vine în contact, ori lucrează cu fereală, ridicând coatele.

Alte proiecţii. Diferite zone ale ţării cunosc şi croieli diverse ale mânecilor unor cămăşi femeieşti; prin Transilvania, de exemplu, la încheietura mâinii, mânecile se strâng şi se continuă cu un soi de, să le zicem, „manşetuţe”, ornamentale, până la baza degetelor, piese care se bucură de o bogată terminologie sugestivă: pumnari, pumnaşi, pumnăşei, pumnicei, pumnuşori etc. Ei, pune-o să „scrie” cu ceară, folosind o „chişiţă”, ouăle fierte ţinute călduţe (în apropierea plitei), pe o femeie îmbrăcată cu o cămaşă de gală, prevăzută cu astfel de manşetuţe, şi-i poţi ilustra nepriceperea sau neîndemânarea, tot atât de eficient ca şi atunci când le vine rândul păştilor să fie unse cu un pămătuf de pene de gâscă înmuiat în gălbenuş de ou, înainte de a fi date în cuptor! (ceea ce, de asemenea, am putut vedea).

Ce şi când se face. Din diferite surse (după Dicţionarul Academiei), cităm împrejurări în care suflecatul se impune, extrăgând enunţuri ce pot fi pilduitoare (cumva, ad usum Delphini): „Suflecă mânice largi / şi-mpleteşte la colaci”; „Cu mânicele suflecate, ca în faţa unei copăi cu aluat”. Este ceva ce ştie şi o capră, mama celor trei iezi: „îşi suflecă mânecile, aţâţă focul şi s-apucă de făcut bucate”. Nu putem stărui, dar astfel se procedează şi când sunt colorate ouăle de Paşti sau când se dă luciu cozonacilor, plăcintelor sau păştilor, numai că reporterilor nu le vin la socoteală astfel de încurcături. Cum am constatat şi în alte situaţii: un dogar, îmbrăcat cu o frumoasă cămaşă scoasă din sipet, pozează trăgând lemnul la „cuţitoaie”: aşchiile îi sar sub mâneci, dar abia îndrăzneşte să le scuture, străjuit de profesioniştii tv. Tot aşa cum aceiaşi, în ajunul Crăciunului, îi duc pe copii să colinde sub icoanele din casă cu ditamai căciulile pe cap, că aşa dă bine!

Până unde? Suflecatul ne este evocat şi de binecunoscute (cândva) versuri dintr-un cântec popular: „Suflecată pân’ la brâu, ducea rufele la râu”. Dacă v-aţi pripit, aflaţi că referirea este doar la poalele fustei sau catrinţei; cămaşa se poate uda!; continuarea ne duce la măsura lucrurilor: „Suflecată pân’ la coate, ducea rufele pe spate”.

Când nu contează. Nu vrem să le atragem atenţia producătorilor de emisiuni matinale din zona culinară asupra ţinutei vedetelor ce fac demonstraţii stimulatoare de apetituri, căci acestea, în preajma plitelor şi cuptoarelor, „aleg” veşminte fără mâneci, dar se poate observa că respectivele nu numai că îşi scutură, cu graţie, podoabele (şi) capilare asupra vaselor în care fac diverse combinaţii (s-a dus vremea bonetelor?), ci şi malaxează, gingaş, umplutura aluaturilor cu degete încărcate de inele. Să nu le veghem, însă, numai pe fete; într-un spot publicitar, un bucătar coboară din maşina cu care a ajuns la „servici” gata îmbrăcat în halatul (alb?), presupus a fi de protejarea a ceea ce găteşte, nu vizând protecţia hainelor faţă de praful şi mirosurile aferente transportului.

* Aspiraţie indusă tv. O cunoştinţă din copilărie le angaja la prăşit, în grădină şi la straturi, pe două surori din vecini, Dorica şi Prohira. Toate bune şi frumoase, dar, când stăteau la masă, vorbind despre unele şi altele, gazda nu-şi putea stăpâni un mic oftat: „Mie tare îmi place cum prăşesc la film: le merg mâinile ca suveica!”. Probabil era şi viziunea reporterului, pentru ilustrarea vredniciei actanţilor. 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri