Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

„Trebuie construită o autostradă care să lege Transilvania de Moldova”. Interviu ZDI cu Manuel Costescu

GALERIE
Manuel CostescuManuel-Costescu-8Manuel-Costescu-7Manuel-Costescu-4
  • Manuel Costescu
  • Manuel-Costescu-8
  • Manuel-Costescu-7
  • Manuel-Costescu-4
- +

Afirmaţia îi aparţine secretarului de stat la Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat Manuel Costescu, care a acordat un amplu interviu „Ziarului de Iaşi”.

Manuel Costescu (FOTO), secretar de stat la Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat, crede că industria IT stă la baza dezvoltării viitoare a Iaşului. Fost director executiv al subsidiarei londoneze a băncii americane JP Morgan, unde s-a ocupat de relaţiile băncii cu instituţiile europene din sectorul public, Costescu a acordat un amplu interviu ziarului nostru. Şcolit în străinătate, acesta spune că pentru a atrage investiţii străine, universităţile din Iaşi trebuie să realizeze cât mai multe parteneriate cu mediul de afaceri, de pe urma cărora vor beneficia în viitor ambele părţi. Costescu are un master în administrarea afacerilor de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi un master în dezvoltare internaţională de la Harvard. La finele săptămânii trecute, Costescu a fost invitatul special al unei dezbateri privind pârghiile necesare dezvoltării sectorului IT, eveniment organizat la Camera de Comerţ şi Industrie din Iaşi.
 

„Fiecare poveste atrage un anumit tip de investitor”
 
Rep: Până nu demult, aţi lucrat pe poziţia de director în Londra la banca americană JP Morgan. Ce v-a motivat să reveniţi în ţară, pe poziţia de secretar de stat la Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat?
Manuel Costescu (MC): Mi-am dat seama că vreau să lucrez pentru România. Era un moment cheie să vin şi să mă implic în administraţie. Mulţi s-ar întoarce, dar nu pot pentru că nu există o masă critică. În momentul în care premierul Dacian Cioloş a fost desemnat s-a creat acea masă critică. El, de bine, de rău a trebuit să creeze un cabinet şi, dintr-odată, 100-150 de specialişti cu un background similar cu al meu au revenit în ţară. Nu este vorba însă doar de background, ci şi de ideologie. O ideologie care pune individul în centrul acţiunii, care consideră cu adevărat România o ţară europeană, un stat în care milioanele de români care îşi fac treaba merită o mai bună administraţie.
 
Rep: Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, în perioada 1991-2014, judeţul Iaşi a atras circa 0,5% din totalul investiţiilor străine subscrise de firmele cu capital străin. Iaşul se află pe locul 24 la nivel naţional la acest capitol. Ce măsuri trebuie luate pentru atragerea mai multor investiţii străine în judeţul Iaşi?
MC: Fiecare regiune din România trebuie să se promoveze în aşa fel încât să atragă investitori străini. Fiecare poveste atrage un anumit tip de investitor. Spre exemplu, la Iaşi am descoperit numeroase puncte forte care pot fi folosite pentru a atrage investitori. În general, principiul de bază este următorul: investiţiile trebuie să se ducă acolo unde vor investitorii. Responsabilitatea noastră este să îi informăm cât mai bine. Trebuie cât mai bine pusă în valoare forţa de muncă calificată din Iaşi. Am discutat cu mai mulţi reprezentanţi din mediul universitar ieşean şi mi-au spus că din urmă vin foarte mulţi studenţi dedicaţi care se pregătesc să intre în viitorul apropiat pe piaţa de IT. Mai mult decât atât, din discuţiile purtate cu decanii facultăţilor tehnice din Iaşi am aflat că se organizează periodic diferite evenimente educaţionale în parteneriat cu firme locale de profil, iar unele campanii au fost „exportate” şi la Cluj. Aşadar, consider că aceste evenimente pe care universităţile le organizează în parteneriat cu mediul de afaceri crează baza unui ecosistem care va atrage ulterior şi investiţii.
 
 
„Trebuie să cântăm cu toţii aceeaşi operă!”
 
Rep: De ce marii investitori străini nu ajung şi la Iaşi?
MC: În prezent sunt investitori mari şi la Iaşi. Există, spre exemplu, Delphi sau Amazon. Pe de altă parte, am înţeles că tot mai multe firme de servicii doresc să se dezvolte în judeţul Iaşi. Bineînţeles că sunt anumite considerente care dezavantajează Iaşul în atragerea investitorilor străini faţă de anumite oraşe, precum Arad sau Oradea, care sunt conectate la autostrada ungară. Pentru investitorii care trebuie să transporte componente grele va fi un cost suplimentar dacă le vor produce la Iaşi, bineînţeles. Totuşi, sunt alte industrii, precum IT sau Outsoucing, care nu au acest dezavantaj. Am fost plăcut surprins să văd la Iaşi oameni care gândesc exact la fel. Pentru dezvoltarea Iaşului, ca să-l citez pe domnul Dan Zaharia (senior leasing consultant la Extind Management – n.red.), „trebuie să cântăm cu toţii aceeaşi operă!”. În momentul în care vor fi mai multe zboruri disponibile din Iaşi, iar universităţile vor produce un număr de studenţi necesar să reîmprospăteze ecosistemul de IT, şi investiţiile străine vor creşte.
 
Rep: Dacă mâine aţi fi numit prim ministru ce măsuri concrete aţi elabora pentru a contribui la dezvoltarea zonei de nord-est a ţării, una din cele mai sărace regiuni din Uniunea Europeană?
MC: Cred că actualul prim ministru are deja nişte priorităţi bine conturate. Trebuie însă bine înţeles la momentul actual diferenţa dintre ce se poate face şi ce s-ar dori să se facă. Sunt cu totul de acord că trebuie construită o autostradă care să lege Transilvania de Moldova. De o astfel de infrastructură ar putea să beneficieze în primul rând Moldova, dar şi Transilvania la rândul ei. În momentul în care Ardealul ar avea acces la forţa de muncă din Moldova ar putea să existe un flux continuu de oameni. Acum în Ardeal sunt oraşe cu rata şomajului de 2%. Deja le merge atât de bine încât trebuie să caute forţă de muncă. E o problemă pe care vrei să o ai! Ce cred că se poate face şi unde chiar merită depus efort este implementarea principiului „money follows knowledge”. Iaşul se descurcă foarte bine din acest punct de vedere. Calitatea cea mai mare a Iaşului sunt „creierele”. Trebuie să încurajăm universităţile din Iaşi să meargă la festivalurile şi congresele internaţionale. Acolo se pot crea legături puternice cu universităţi mari, iar profesorii de aici să meargă să predea în străinătate şi viceversa.
 
Rep: De ce Executivul refuză să finanţeze construcţia unor autostrăzi strategice, cum ar fi Piteşti-Sibiu sau Iaşi-Târgu Mureş?
MC: Master Planul de Transport, care a fost semnat de către Uniunea Europeană, acum este iarăşi dezbătut în Parlamentul de la Bucureşti. Din punctul meu de vedere, mi se pare o jignire pentru România. Cum să mai schimbi după ce s-a semnat? Cum să dai investitorilor străini siguranţa că tu ca Parlament eşti un partener în care trebuie să aibă încredere? Mi se pare strigător la cer! Înseamnă că aceşti oameni nu înţeleg principiile de bază ale contractării! Trebuie pe mai departe ca Executivul să îşi asume responsabilitatea de a rezolva punctual problemele pe parcursul acestor luni, până la expirarea mandatului. Finanţele nu sunt cea mai mare problemă din punctul meu de vedere când vine vorba de lucrări de infrastructură. Consider că avem de a face cu o problemă mai mult administrativă. Trebuie asigurată continuitate astfel încât persoanele care sunt responsabile pentru construcţia autostrăzilor să fie pe acelaşi post şi în următorii, să zicem, 15 ani. Aceştia trebuie să înţeleagă cine sunt cei care semnează contractele, ce presupun acestea, cum pot fi implementate, cum trebuie interacţionat cu constructorii. Legile se mai schimbă cu timpul, dar trebuie o structură care să poată să controleze „end to end”, de la semnarea contractului până la prima maşină care circulă pe autostradă.
 
„Infrastructura este un factor de creştere economică foarte puternic”
 
Rep: Care este efectul de multiplicare a investiţiei într-un obiectiv cum este o autostradă?
MC: Este greu de dat un răspuns concret, dar automat infrastructura este un factor de creştere economică foarte puternic, mai ales în regiuni cu creştere economică relativ joasă. O autostradă construită oriunde în România ajută enorm la fluidizarea traficului şi atrage dintr-odată o clasă de investitori care trebuie să transporte bunuri peste Carpaţi. Pe lângă autostradă mai trebuie şi o infrastructură regională care să permită oamenilor din vecinătatea centrelor urbane să ajungă mai repede la destinaţie, să permită o descreştere cumva a decalajului existent în prezent între urban şi rural.
                                                                     
Rep: Enunţaţi, pe scurt, cinci industrii sau domenii care ar putea sta la baza dezvoltării viitoare a Iaşului.
MC: Domeniul IT este, din punctul meu de vedere, pe locul întâi. Pe urmă industria de maşini şi cea aerospaţială. De asemenea, industria procesării deşeurilor, bioenergia, care nu au nevoie în mod deosebit de infrastructură rutieră pot contribui la dezvoltarea judeţului. Agricultura şi industriile creative trebuie luate şi ele în calcul.
 
Rep: În judeţul Iaşi, anual, firmele din IT fac afaceri de peste 200 de milioane de euro. Pentru dezvoltarea acestei industrii la Iaşi trebuie încurajate investiţiile străine sau înfiinţarea de start up-uri?
MC: Ambele. Companiile mari, precum Amazon, Continental, Ness ori Centric, sunt esenţiale deoarece produc acea disciplină a muncii de care este atâta nevoie în firmele de antreprenoriat. Pe plan naţional, companiile care fac outsourcing sau nearsourcing sunt încă preponderente. Sunt firme mari care angajează foarte mulţi oameni. Valoarea pe care o adaugă acestea este capitalul uman. Nu trebuie uitat faptul că acestea plătesc taxe însemnate statului. Orice pensionar ar trebui să se bucure, spre exemplu, că există Oracle în România.
 
Rep: Aţi deţinut o funcţie de conducere într-o mare unitate bancară din străinătate. Cum aţi perceput legea „dării în plată”, adoptată recent de Parlament?
MC: Nu este un experiment ok! Oamenii care au contractat împrumuturi şi-au asumat un risc. Cumva trebuie şi să trăieşti cu riscurile pe care ţi le asumi. În acelaşi timp, înţeleg că băncile nu au informat îndeajuns clienţii care au accesat credite. Aşadar, trebuia găsită o soluţie echitabilă între sectorul bancar şi persoanele care au ajuns în situaţia de a nu-şi mai putea plăti ratele. Totuşi, retroactivitatea este ceva care contravine oricăror norme. Legea, aşa cum a fost ea dată, consider nu a fost gândită îndeajuns.  

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri