Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Ce spun criticii despre ultimul scandal de la Opera din Iași

Ultimul scandal de la Operă: „Văduva veselă“ de la Iași, un diamant în zoaie

GALERIE
vaduva vesela
  • vaduva vesela
- +

Ultimul spectacol al lui Andrei Şerban, care s-a jucat nu de mult în premieră naţională la Bucureşti, şi mai apoi la Iaşi, şi care a prezis un succes fulminant, se loveşte de ochiul criticilor din Iaşi, şi nu numai. „Văduva veselă” de Franz Lehar s-a jucat la Iaşi pe 9, 10 şi 11 septembrie şi a stârnit o serie de controverse, mulţi dintre cei care au fost la spectacol spunând că unele replici au fost triviale, nepotrivite registrului şi că Andrei Şerban a realizat un spectacol cu propriile obsesii. Pornind de la aceste observaţii, am căutat voci reprezentative din sfera criticilor de teatru şi operă şi am făcut analiza SWOT a acestui spectacol. 

Unul dintre cei mai cunoscuţi critici de teatru din România, directorul artistic al Teatrului Luceafărul din Iaşi, Oltiţa Cîntec, ne mărturiseşte: „Spectacolul «Văduva veselă» are multe vulnerabilităţi, dar în spaţiul unui material jurnalistic nu va fi loc decât pentru enumerarea câtorva. Realizatorii au adăugat libretului o poveste paralelă, care relochează personajele într-un teritoriu ficţional MoldRoSofia, caracterizat de toate viciile balcanice (corupţie, lipsă de moralitate, mercantilism etc.). Acest story suplimentar încarcă, şarjează, e redundant şi devine abuziv ca registru şi ca durată. Dacă inserţiile ar fi fost mai condensate şi nu s-ar fi repetat (despre doctorate plagiate se zice de trei ori; grizetele îşi spun fiecare istoria personală, unele chiar de două ori), dacă la nivelul limbajului corporal nu s-ar fi coborât către formule indecente, care dublează replicile şi le îngroaşă, cu siguranţă ar fi fost mai bine. Nici în viaţă, nici pe scenă, exagerările nu sunt benefice”.

Aceasta a mai menţionat: „Scenografia e repetitivă prin utilizarea turnantei ca unică soluţie pentru toate momentele şi nu a ţinut cont de dimensiunile scenei ieşene, unde totul e înghesuit, atât decorul, cât şi coriştii şi balerinii. În privinţa dansatorilor, sunt supărătoare, mai ales la băieţi, diferenţele fizice dintre ei (statură, conformaţie fizică, posibilităţi de execuţie). În planul teatralităţii, când alături solişti de operă - care ştiu să cânte, dar nu întotdeauna să joace teatral - cu Claudiu Bleonţ, diferenţele de interpretare actoricească sar în ochi! Şi nu în avantajul primilor, obişnuiţi cu un stil scenic specific operei, cu gesturi ample şi frazare tipică. Nici susţinerea ariilor în diverse limbi nu s-a dovedit utilă estetic. Fiecare limbă naţională are propria muzicalitate, amestecarea românei cu germana, franceza şi engleza inducând ideea de globalizare şi cosmopolitism, afectează planul sonor”, a mai menţionat criticul. 

Un spectacol comercial?

Nu mai puţin de 24 solişti de operă au fost în distribuţia spectacolului, 24 de balerini, cunoscutul actor Claudiu Bleonţ şi orchestra Operei din Iaşi, toţi aceştia urmărind să realizeze întâlnirea dintre teatru şi operă într-un cadru şi context special. În ciuda părerilor negative de pe site-urile de socializare şi bloguri, criticii din Iaşi găsesc şi aspecte pozitive ale spectacolului.

„Susţinerea muzicală a fost impecabilă (orchestră, solişti, corişti)”, a explicat Oltiţa Cîntec, dar: „Folosirea lavalierelor, necaracteristică operei şi nici teatrului de incintă, a adus probleme tehnice suplimentare, viciind spaţiul acustic. Eclectic, inegal, excesiv, urmărind inovaţia şi declanşarea râsului cu orice preţ, spectacolul «Văduva veselă»  cade în păcatul comercialului, o dimensiune străină genului”, a mai fost de părere Oltiţa Cîntec cu privire la spectacolul  jucat de patru ori la Bucureşti şi de trei ori la Iaşi. 

„Ghiveci, amestec balcanic, circulaţie fără reguli“

O altă voce reprezentativă din Iaşi împărtăşeşte cam aceleaşi idei cu privire la spectacol. Criticul de operă Vasilica Stoiciu-Frunză lasă impresia unei mari dezamăgiri. Aceasta spune din start: „…şi a fost «Văduva veselă». Două într-unul. «Die lustige Witwe», celebra  operetă de Franz Lehar pe libret de Victor Léon şi Léo Stein şi «Văduva veselă» de Andrei  Şerban cu texte de Radu Paraschivescu şi Andrei Pleşu. Am vizionat ultimul din seria celor trei spectacole de la Iaşi cu interesul profesionistului care cunoaşte Opera ieşeană în absolut  toate elementele ei de funcţionare, cu bucuria reîntâlnirii cu colegii – chiar din ipostaza de spectator, cu spectacolul a toate cuprinzător, teatrul liric. Şi din curiozitate să văd ce «n-a văzut Parisul». Şi într-adevăr, nici nu avea cum să vadă Parisul aşa ceva. Spuneţi-i cum vreţi: diamant în zoaie, Kinder surprise cu înveliş de pioneze în loc de ciocolată, ghiveci, amestec balcanic, circulaţie fără reguli ş.a.m.d.  Maestrul Andrei Şerban, care ştie şi poate să lucreze impecabil filigranul în teatru şi operă, se foloseşte şi acum de o capodoperă (cum a făcut şi altădată cu Oedip) pentru a-şi promova propria personalitate artistică debordantă în contextul în care vede ceea ce vedem cu toţii pe stradă şi la televizor (...)”.

Printre criticile aduse de spectatorii de la Bucureşti se numără şi timpul prea lung, de 4 ore, a spectacolului. Mulţi dintre cei care au văzut „Văduva veselă” şi care şi-au scris părerea pe blogurile personale au scos din spectacol replici deocheate care aveau iniţial rolul de a stârni râsul, dar care au oripilat aşa-zisul public decent. Un exemplu elocvent find fraza: „Vino, mă simt uscată (pauză semnificativă)… în gât!”, rostită la un moment dat de soţia unui diplomat moldrosovian către amantul ei francez.

„Maestrul ne insultă la scenă deschisă”

Cu privire la calitatea spectacolului, criticul de operă din Iaşi mai spune:  „Regizor liber, fără graniţe de niciun fel, în numele modernităţii şi al «mesajului angajat», face o gafă greu de acceptat, neluând în considerare faptul că artistul serveşte partitura, nu invers. Domnia sa se foloseşte de partitura lui Lehar, pune oglinda şi  trimite praf şi zoaie lingvistice şi comportamentale în capul spectatorilor veniţi cu inima deschisă la întâlnirea cu frumoasa operetă şi maestrul cu bagheta magică. Şi astfel ne arată – chiar mai era cazul ?? - lumea pestriţă din high-life-ul de tip românesc actual, parazitismul politic şi stupiditatea serviciilor de urmărire, melanj de „doamne respectabile” poposite la Paris din motive diverse, faze din Ţociu şi Palade plus Las Fierbinţi, Garcea şi Vacanţa mare, reviste roz etc., în cantitate excesivă care înghite creaţia lui Lahar, scoţând-o, de fapt,  în evidenţă – dar câţi îşi dau seama? (...)”, se întreabă Vasilica Stoiciu-Frunză.

Ca o concluzie asupra acestui spectacol grandios, aceasta încheie: „(...) Maestrul ne insultă la scenă deschisă, dar mai grav, îi insultă pe artiştii-cântăreţi - actori, frumosi, expresivi, dedicaţi trup şi suflet, talentaţi, impunându-le microfoane! Unde? În sala Teatrului Naţional? În sala Operei din Bucureşti? Insultă orchestra care, discret, elegant, fără amplificare, are efect sonor în planul…14, ceea ce dăunează o dată în plus partiturii (a ieşit un Can-Can palid, de toată frumuseţea. De ce?). Să fim serioşi! Mai mult decât atât m-a mirat finalul. Credeam că poezia desăvârşită, mesajul trist, adânc al textului spus cu mare artă de actorul Claudiu Bleont, liniştea interpretabilă în multe feluri, nu se va întrerupe, că vom ieşi tăcuţi şi realmente pe gânduri din sală şi ne vom întâlni în foyer cu artişti pentru binemeritatele aplauze. Dar nu a fost aşa. Mesajul s-a fracturat prin ridicarea cortinei şi aplauzele care nici măcar furtunoase nu prea au fost, ca la noi în provincie. Păcat. Recunosc, în loc de spectacolul servit ca menu  descriptiv- imitativ - grobian, cu diamant cobâlţâit prin zoaie, m-ar fi interesat o SOLUŢIE DE MAESTRU G+NDITOR. Dar a ieşit doar un autoportret în septembrie 2016”, încheie Vasilica Stoiciu-Frunză. 

Solista ieşeană Ana Donose, apreciată în Capitală

Pe blogul Despre Opera, care-i aparţine lui Alexandru Pătraşcu, corespondent pentru România al revistei „Opera” din Marea Britanie, una dintre cele mai importante publicaţii muzicale din lume şi care este la curent cu tot ce se întâmplă pe plan artistic în Capitală, critică prezenţa microfoanelor pe scenă: „Efectul microfoanelor a fost dezastruos, din punct de vedere muzical, timbrul artiştilor pierzând toate armonicile secundare, care fac deliciul amatorilor de operă, dar cauzând şi un dezechilibru sonor între fosă şi scenă, din care mica orchestră a ONRI a părut şi mai anemică, iar direcţia lui Vlad Conta şi mai rutinieră, deşi trebuie să remarc faptul că au lipsit greşelile tehnice atât de specifice falangei ONB. În acest context, Viljia Lied, marea arie a Hannei Glawary din actul doi, a fost cea mai mare reuşită muzicală a serii, tocmai pentru că amplificarea a fost mult diminuată, punând în evidenţă frumosul timbru al Anei Donose”.

Controversele nu s-au limitat la acest spectacol doar la scenă, acestea având loc pe fondul schimbării managementului de la Opera din Bucureşti. Totodată, au fost nelămuriri cu privire la apartenenţa producţiei, prezentată iniţial ca o colaborare între cele două opere, dar care rămâne în proprietatea Operei din Iaşi, deoarece corul, orchestra, corpul de balet şi o parte dintre solişti sunt ai Operei din Iaşi. O altă surpriză neplăcută pentru ieşeni a fost că spectacolul a fost promis de Andrei Şerban ieşenilor, iniţial acesta trebuind să aibă premiera la Iaşi, dar, pe ultima sută de metri, premiera a fost „trasferată” la Bucureşti, odată cu managerul Beatrice Rancea, care în prezent ocupă funcţia de manager interimar la Opera din Bucureşti, în locul acesteia la Iaşi rămânând interimar solistul de operă Cosmin Marcovici.  

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri