Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Actriţa ieşeancă celebră Catrinel Menghia, într-un nou film italian

GALERIE
catrinel menghia marlon
  • catrinel menghia marlon
- +

Actriţa şi fotomodelul de origine română Catrinel Menghia joacă în filmul "La macchinazione", în regia lui David Grieco, pelicula fiind inspirată din viaţa cineastului italian Pier Paolo Pasolini.

Catrinel Menghia, care a adoptat numele de scenă Catrinel Marlon, a anunţat pe contul său oficial de Facebook că a început filmările pentru pelicula "La macchinazione", în regia lui David Grieco.

Filmul are la bază întâmplările petrecute în vara anului 1975, când pelicula "Salo sau cele 120 de zile ale Sodomei/ Salo o Le 120 Giornate Di Sodoma", realizată de Pier Paolo Pasolini, a fost furată din laboratorul unde era editată. Acesta este doar primul pas dintr-un plan complicat care va duce la moartea violentă a lui Pier Paolo Pasolini.

În filmul "La macchinazione", care este programat să fie lansat în februarie 2015, Catrinel Menghia joacă alături de actorul italian Massimo Ranieri, care interpretează rolul lui Pier Paolo Pasolini.

Pier Paolo Pasolini (1922 - 1975) a fost mai întâi un redutabil scenarist, apoi a devenit un important regizor de film (recunoscut şi premiat internaţional), dar şi un poet şi scriitor italian, care a marcat literatura şi cinematografia secolului trecut.

În 1957, acesta a colaborat cu regizorul Federico Fellini la realizarea filmului "Nopţile Cabiriei/ Le Notti Di Cabiria". A debutat ca regizor în 1961, cu filmul "Accattone!", ecranizarea romanului său "Una Vita Violenta", în care aborda tema prostituţiei, reluată în filmul "Mamma Roma".

În 1964, a rescris şi regizat Evangheliile după Matei în "Evanghelia după Matei/ Il Vangelo Secondo Matteo", pentru care a primit premiul special al juriului la Festivalul de Film de la Veneţia. A regizat apoi "Il Padre Selvaggio" (1965), "Mitinguri de amor/ Comizi D'amore" (1965), "Uccelani et Uccelini" (1966) şi "Oedip Rex" (1967).

În 1968, a regizat filmul "Teorema", care a consacrat în cinematografia italiană realismul dur, sexul, violenţa şi sadismul.

Urmează o serie de trei ecranizări după trei capodopere ale literaturii universale, care explorează erotismul şi sexualitatea: "Decameronul/ Il Decamerone" (1971), "The Cantebury Tales" (1973), "Floarea celor o mie si una de nopţi/ Il Fiore Delle Mille E Una Notte" (1973), pentru care a scris şi scenariul.

Ultimul film realizat de acesta, "Salo sau cele 120 de zile ale Sodomei/ Salo o Le 120 Giornate Di Sodoma" (1975), care a avut la bază romanul "Cele o sută douăzeci de zile ale Sodomei" al Marchizului de Sade, avea să fie interzis pentru conţinutul sadic. Pier Paolo Pasolini a fost ucis pe 2 noiembrie 1975.

Catrinel Menghia, născută pe 1 octombrie 1985, a fost descoperită ca manechin la vârsta de 16 ani, pe când ieşea din incinta stadionului din Iaşi, după o sesiune de antrenament la proba de săritură în înălţime. De atunci, ea a devenit un model internaţional de succes şi a prezentat diverse creaţii vestimentare pentru mari case de modă, precum Giorgio Armani şi Lise Charmel. Ea a fost imaginea Peroni şi a apărut în paginile multor reviste de modă celebre.

Catrinel Menghia a apărut în calendarul Sports Illustrated 2007 şi în Sports Illustrated Swimsuit Edition 2006, dar şi pe coperta ediţiei sud-africane a Sports Illustrated Swimwear 2009. Menghia, care a fost, pentru o perioadă, imaginea Emporio Armani, a pozat pentru numeroase reviste, printre care FHM şi Maxim.

De asemenea, fotomodelul este imaginea mărcii de automobile Fiat 500 Abarth. Din această postură, Catrinel Menghia a apărut, în 2012, într-o reclamă la Fiat 500 Abarth, alături de actorul american Charlie Sheen.

În afară de cariera de fotomodel, Catrinel Menghia a avut roluri consistente în mai multe filme, atât lungmetraje, cât şi seriale. În 2011, a debutat în scurtmetrajul "La promessa", apoi a primit un rol în lungmetrajul "Tutti i rumori del mare", ambele semnate de Federico Brugia. Ulterior, a avut rolul principal în filmul "Città Ideale" de Luigi Lo Cascio, prezentat la Festivalul de Film de la Veneţia în 2012. Totodată, Catrinel Menghia a jucat în două episoade din serialul "CSI - Crime şi Investigaţii/ CSI: Crime Scene Investigation", care au fost difuzate în 2013 pe reţeaua de televiziune americană CBS. În 2012, pentru a cincea oară, CSI a fost desemnat cel mai urmărit serial de televiziune din lume.

De asemenea, Catrinel Menghia şi-a făcut recent debutul în teatru, în spectacolul "Questo non è Paese", de Massimiliano Caprara şi Francesco Apolloni - o retranspunere modernă a piesei "Richard al III-lea de William Shakespeare -, care va fi jucat până pe 18 mai la teatrul Spazio Uno din Roma.

Mediafax

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri