Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Acum, că ştim, ce suntem?!

GALERIE
dana tabrea
  • dana tabrea
- +

La o veritabilă ”feerie politică protestatară” contribuie percuţiile ritmate ale lui Cătălin Rulea (tobă, cinel) şi decorul modular fantezist. Utopia de fond (pasajele din Arimania sau Ţara buneiînţelegeri de Iuliu Neagu-Negulescu) dezvăluie un univers în care principiile marxiste funcţionează (egalitatea tuturor oamenilor şi ”De la fiecare după posibilităţi, fiecăruia după nevoi”), iar îndeletnicirea principală o constituie educaţia şi arheologia educaţională - săpăturile în trecut prin care întreaga istorie este rescrisă pe alte baze decât cele ”oficializate”.

Rescrierea istoriei, oricât de mult am încerca, nu se poate face în afara oricărei ideologii. Regăsind documentarea pentru o microistorie a mişcărilor muncitoreşti de rezistenţă din România (perioada 1918-2000) şi folosind, în acelaşi timp, mărturii private, regizorul David Schwartz, împreună cu actorii şi muzicianul Cătălin Rulea, transpun artistic datele obţinute prin cercetare şi investigaţie. Se foloseşte un scenariu colectiv, folosind inserturi din Arimania sau Ţara buneiînţelegeri. Utopia de fond mi se pare mai degrabă o provocare la dialog, decât o credinţă a realizatorilor.

Fără a mai separa între muncă şi relaxare, arimanienii vin din viitor şi pun bazele noii istorii care să-i legitimeze. Macronaraţiunea de bază este fracturată de cinci episoade istorice, evocând trecutul de proteste şi sacrificii, din care decurg un prezent şi un viitor utopice. Cele cinci scene de spectacol redau greva tipografilor din 1918, soldată cu victime; cazul Haiei Lifşiţ (1920), comunista de origine iudaică care-a murit pentru opiniile sale; greva minerilor din Valea Jiului (1929), reprimată de autorităţi, din nou soldată cu victime; cazul muncitorului Vasile Paraschiv, opozant al regimului comunist după 1968, supus torturilor securităţii; cazul sindicalistului ieşean Virgil Săhleanu ucis în 2000 pentru că s-a opus privatizării Tepro.

De fapt, harta mişcărilor sociale din România anilor 1918-2000 este mult mai vastă, Platforma de Teatru Politic oferind o cronologie impresionantă a grevelor şi revoltelor muncitoreşti, în spectacol incluzând doar o mică parte. Eforturile de documentare ale echipei de creaţie sunt impresionante, iar rezultatele pe măsură. Istoria de şcoală marginalizează anumite evenimente în funcţie de interesele claselor politice dominante şi a ideologiilor puse în joc. Înspre cei marginalizaţi istoric se îndreaptă privirea echipei proiectului, având în vedere atât mişcări de rezistenţă în masă, cât şi istorii individuale (destinul unor oameni care s-au opus în mod activ comunismului sau fascismului).

Regăsesc nevoia unui asemenea proiect în ideea că: extremele se atrag. În aşa măsura încât, la limită, nu mai putem disocia între extrema dreaptă şi extrema stângă, abuzurile fiind egale ca proporţie şi intensitate. Iar, în fapt, niciodată nu ne putem da seama că avem de-a face cu o extremă, din interior. Astăzi, tinerii artişti migrează incredibil de mult spre stânga politică. Centru stânga. Despre raţiunile acestui fenomen, cred că e cazul să îi întrebăm pe ei. Deşi un proiect de genul celui discutat ar putea răspunde de la sine.

Momentul final din spectacol, relatarea asasinării sindicalistului ieşean Virgil Săhleanu a fost cel mai gustat de public, cu toate că am rezerve în privinţa pomenirii cu care se începe şi a accentului moldovenesc folosit. În rest, se readuce în discuţie un caz memorabil, care a făcut vâlvă în 2000, fiind ulterior muşamalizat. Faptele şi vinovaţii sunt scoşi la iveală. Acum, într-adevăr, ştim adevărul cu toţii. Şi acum, că ştim, ce suntem? Am încetat vreodată să ucidem cu indiferenţa noastră în faţa nedreptăţii umane?

Acţiunea scenică se desfăşoară în interiorul şi în exteriorul decorului hexagonal de lemn, spectatorii dispuşi, de jur împrejur, pe şase laturi ce corespund nucleului scenografic. Nu numai că fiecare spectator beneficiază de un unghi propriu asupra acţiunilor scenice simultane (desfăşurate în perimetrul intern sau în spaţiile dintre rândurile de scaune), dar modul de repartizare a seriilor de locuri îl/ o implică în centrul evenimentelor.

Dinamica jocului e principala calitate a actorilor implicaţi, aceştia interpretând, pe rând, muncitori/ grevişti/ manifestanţi, jandarmi, judecători, personaje istorice individuale etc. Actorii sunt deopotrivă moderatori, mărturisitori şi protagonişti ai evenimentelor relatate. Dintre performeri, Alice Monica Marinescu şi Mădălina Brânduşe sunt dramatice, cea din urmă uşor mai detaşată, Alexandru Potocean stârneşte ecouri adânci în memoria spectatorului, fiind capabil de joc implicat, dar şi de detaşare de rol strict performativă, Andrei Şerban este şi el foarte convingător, Katia Pascariu este implicată, tenace, iar Paul Dunca e ceva mai relaxat, showing off. Varietatea tehnicilor de lucru folosite este foarte mare, mizând pe mobilitatea actorilor şi a modulelor ce alcătuiesc decorul, dar şi pe alte mijloace ale teatrului documentar (lanterne, îmbinarea storytelling-ului cu acting-ul, a realismului cu fantezia). Neutralitatea costumelor gri (arimanienii, performerii) contrasteazâ cu folosirea unor machete plate la gât, pentru a deosebi luptătorii/ victimele (roşu) de torţionari (albastru).

(Ce-am fi dac-am şti. Feerie politică protestatară, echipa proiectului: Mădălina Brânduşe, Paul Dunca, Adela Iacoban, Mihaela Michailov, Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alex Potocean, Cătălin Rulea, David Schwartz, Ionuţ Sociu, Andrei Şerban, Marius Bogdan Tudor, Platforma de Teatru Politic 2015, 15 martie 2016, TNI)

Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi cronicar de artă teatrală (membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru - Secţia Română)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri