Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Tusea poate fi seacă (uscată, fără spută) în primele zile, iar mai apoi devine productivă (se elimină spută). La majoritatea pacienţilor cu tratament la domiciliu, administrarea de antibiotice nu este necesară, deoarece majoritatea cazurilor de bronşita acută sunt produse de virusuri, iar antibioticele nu au efect pe virusuri.
Prof. dr. Traian Mihăescu, prof. dr. Traian Mihăescu, Spitalul de Pneumologie Iaşi: „Bronşita reprezintă inflamaţia căilor aeriene ce duc aerul la Plămâni (bronhiile terminale). Inflamaţia la acest nivel produce edemul peretelui bronşic (creşterea volumului) şi creşterea producţiei de mucus (spută). Edemul şi sputa favorizează tusea şi astfel respiraţia devine dificilă.Sunt două tipuri de bronşită: bronşita acută, care se instalează rapid şi se vindecă în 2-3 săptămâni. Aceasta apare la persoanele fără alte boli asociate. Bronşita acută este cauzată de cele mai multe ori de un virus. Apare frecvent în perioadele de frig, de obicei după un episod de viroză respiratorie (raceală) sau gripă produsă de unul din virusurile: coronavirus, adenovirus sau rinovirus.
Virusul respirator sincitial poate determina bronşita acută în special la persoanele în vârstă (peste 65 de ani). În 10% din cazuri bronşita acută este determinată de bacterii. Bronşita acută se răspândeşte prin picături infectante ce provin din arborele respirator şi au încărcătură virală, eliminate prin strănut sau tuse, care ajung în aer şi vor fi inhalate sau ajung pe obiecte.
Majoritatea persoanelor care fac bronşită acută nu necesită tratament. Al doilea tip este bronşita cronică, cu recurenţe frecvente, cu manifestări de lungă durată. Ea apare de obicei la persoanele fumătoare. Tusea productivă (cu spută) timp de 3 luni pe an, cel puţin 2 ani la rând sugerează bronşita cronică. Bronşita cronică este o formă de boală pulmonară obstructivă.
Antibiotice doar în cazuri de infecţie bacteriană
Nu se fac investigaţii de laborator de rutină pentru diagnosticarea bronşitei acute. Diagnosticul se pune pe baza istoricului, a simptomatologiei şi a examenului fizic. În cazul în care bronşita este produsă de virusuri, nu sunt indicate teste de laborator. În cazul în care se bănuieşte o infecţie bacteriană, este necesară efectuarea de culturi şi de antibiogramă (teste pentru stabilirea antibioticului eficient).
Teste suplimentare sunt necesare la copii sau la persoanele cu vârsta peste 65 de ani.Vindecarea depinde de mai mulţi factori printre care- vârsta şi starea de sănătate, - microbul care a produs infecţia (bronşita acută virală este de cele mai multe ori mai puţin severă decât cea produsă de bacterii), fumatul. Se indică tratamentul medicamentos în cazul în care tusea este productivă, iar mucusul este de culoare galbenă sau verde şi are consistenţă crescută; respiraţia este dificilă; exită durere la nivelul pieptului; febra persistă.
Terapia bronşitei acute la persoanele fără alte boli asociate include mijloace de a scădea frecvenţa tusei, febra şi durerea. Antibioticele nu sunt de obicei indicate.În cazul pacienţilor cu alte boli asociate ca: astm, boală pulmonară obstructivă cronică, insuficienţă cardiacă, tratamentul este mai elaborat. La majoritatea persoanelor simptomele se remit în 2-3 săptămâni, iar tratamentul la domiciliu este singurul indicat. Totuşi la 20% din pacienţi, tusea durează până la 4 săptămâni. Bineînţeles, ar fi bine pentru un diagnostic corect şi tratamentul exact să vă adresaţi pentru un consult şi unui specialist“.
Cum ne tratăm acasă
Tratamentul bronşitei acute se face acasă şi include:
* ameliorarea tusei prin administrarea de lichide, dropsuri pentru tuse şi evitarea expunerii la agenţi iritanţi; de asemenea, se pot administra antitusive, care duc la oprirea tusei sau expectorante care fluidifică secreţiile şi fac eliminarea lor mai uşoară
* evitarea cafelei şi a alcoolului deoarece acestea favorizează deshidratarea
* încetarea fumatului sau a expunerii la fum de ţigară
* repaus, odihnă pentru a permite organismului să elimine infecţia
* administrarea de acetaminofen (paracetamol), ibuprofen sau aspirină pentru a diminua simptomele (nu se administrează aspirină sub vârsta de 20 de ani)
* umidifierea atmosferei din cameră (căldura şi umiditatea fluidizează mucusul şi îl fac mai uşor de eliminat)
* la majoritatea pacienţilor cu tratament la domiciliu, administrarea de antibiotice nu este necesară, deoarece majoritatea cazurilor de bronşita acută sunt produse de virusuri, iar antibioticele nu au efect pe virusuri. Administrarea de antibiotice fără scop poate determina efecte adverse ale acestora sau apariţia rezistenţei anumitor bacterii la acel antibiotic. Rezistenţa odată formată va face ca la o altă administrare a antibioticului acesta să fie mai puţin eficient. În cazul prescrierii de antibiotice trebuie administrate toate pastilele prescrise, chiar dacă simptomele se ameliorează. În cazul în care nu se administrează toată reţeta este posibil să rămână microbi restanţi“, arată prof. dr. Traian Mihăescu.
Simptomele bronşitei acute
* simptomele de bronşită acută apar de obicei la 3-4 zile după o infecţie de tract respirator superior, de exemplu gripă sau răceală;
* tusea, poate fi principalul simptom: aceasta poate fi seacă (uscată, fără spută) în primele zile, iar mai apoi devine productivă (elimină spută); sputa poate fi de culoare galbenă, verde sau poate fi transparentă; în unele cazuri pot apărea striuri de sânge (mici fire de sânge în spută);
* febra moderată, de obicei in jur de 38°C (o febră înaltă poate indica pneumonie);
* senzaţie generală de astenie;
* senzaţie de arsură, constrictţie, durere surdă în piept înrăutăţite de inspirul profund şi tuse;
* wheezing (zgomot şuierător);
* senzaţie de lipsă de aer;
* la majoritatea persoanelor simptomele se remit în 2-3 săptămâni. Totuşi la 20% din pacienţi, tusea durează până la 4 săptămâni.
Ce complicaţii pot apărea
Majoritatea persoanelor nu dezvoltă complicaţii. În cazul în care acestea apar ele pot fi:
* pneumonia: atunci când simptomele se modifică (oboseala marcată, febra înaltă, durere în piept, respireţie îngreunată) este semn că s-a instalat pneumonia;
* revenirea bronşitei: aceste recurenţe apar de obicei la persoanele fumătoare, la cei cu imunitatea scăzută (bolnavii de SIDA, fibroza chistică sau cancer);
* bronşita acută poate de asemenea să determine distrugeri ale pereţilor bronhiilor (bronsiectazii);
* la persoanele care au boli respiratorii cronice, ca astm, bronşita acută poate determina înrăutăţirea tusei şi a wheezing-ului;
* copiii şi pesoanele în vârstă au risc mai mare de dezvoltare a complicaţiilor;
* copiii cu episoade repetate de bronşită acută se investigează suplimentar pentru existenţa de corpuri străine în căile aeriene sau alte probleme ale tractului respirator ca:
- fibroza chistică, o boală genetică ce este caracterizată prin prezenţa de mucus gros în căile aeriene;
- bronsiectazii, o boală în care căile aeriene sunt afectate (acestea sunt lărgite şi se infectează frecvent);
- alergii, reacţii ale sistemului imun la substanţe prezente în mod obişnuit în atmosferă; simptomele includ tuse şi respireţie îngreunată (rinita alergică este o manifestare frecventă a alergiilor);
- sinuzita, o infecţie a mucoaselor care acoperă nasul şi sinusurile faciale, se manifestă prin: durere la apăsarea sinusurilor şi tuse productivă;
- amigdalita, inflamaţia amigdalelor, mici formaţiuni aflate în partea posterioară a nasului şi gâtului.
Cuvinte cheie: + bronsita acuta
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |