Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Al III-lea Război Mondial? - Gog şi Magog -

GALERIE
Tiberiu Brailean200
  • Tiberiu Brailean200
- +

Ne-a adus aici egoismul şi dorinţa de dominaţie, materialismul şi desacralizarea, devoluţia spirituală şi lipsa de înţelepciune, raţionalismul şi mercantilismul.

Când Papa Francisc I-ul, apreciat pentru sinceritatea sa, afirmă că suntem în al treilea război mondial, analiza trebuie să fie foarte serioasă. Este, desigur, un război atipic, cu mai multe focare de conflict, şi cu mai multe instrumente neconvenţionale utilizate, dar, la o analiză mai atentă putem identifica legături, măcar subterane între zonele fierbinţi, iar logica după care funcţionăm seamănă, într-adevăr, cu una de război. Avem, în mod evident, un război economic, între marile puteri şi blocuri continentale, dar care aspiră inevitabil şi pe cei mai mici din proximitate. Un război pentru resurse, pentru pieţe, cu sancţiuni şi acţiuni de spionaj care parcă au explodat. Avem, iarăşi, un război valutar, ce prelungeşte criza, în principal între valutele importante la care se adaugă aurul şi bitcoinul, un război al datoriilor şi rezervelor, al burselor etc. Avem şi un război cibernetic, purtat cu frenezie pe canale specifice, cu atacuri şi dezvăluiri bombă ş.a.m.d.

Avem şi un război cultural, soft, ce antrenează mai curând mijloace simbolice pentru a cuceri minţile şi inimile oamenilor. Dar avem şi războaie clasice între state şi/ sau jucători non-statali (mişcări, miliţii, reţele, triburi etc.), în care se luptă pentru putere, pentru teritorii, regiuni strategice, şi în care părţile se omoară pe capete. Avem şi un război bacteriologic (vezi, mai nou, Ebola) şi unul climateric, ce ne distruge habitatul. Ar mai fi multe altele. În plus, putem vorbi despre tabere angajate în luptă, care apar tot mai mult la lumină şi un (dez)echilibru al forţelor, care a făcut să se vorbească mult despre războaiele asimetrice. Dar, totuşi, putem vorbi, cu sens deplin, despre un al treilea război mondial?

Da şi nu, sau nu încă. Un istoric francez spunea că al doilea război mondial s-a încheiat, dar primul nu. Într-adevăr, după al doilea lucrurile s-au clarificat în tuşe destul de groase, dar după primul au rămas multe resentimente. Spre pildă, modul cum au fost desenate cu şublerul pe hartă ţările arabe din fostul Imperiu otoman, fără să se ţină seama de elemente etnice, religioase, de tradiţii culturale sau tribale, a făcut ca o sută de ani să se adune şi să mocnească tot felul de nemulţumiri (în special între sunniţi şi şiiţi, kurzii au fost uitaţi de-a dreptul ş.a), care explodează acum sub diverse forme, ducând la tot felul de conflicte interne şi externe. Alte exemple pot fi date în regiunea Caucazului, care geme de conflicte îngheţate pe cale de a se încălzi. În Asia, creşterea pretenţiilor Chinei asupra a aproape 90% din mările din sud şi est riscă să reaprindă conflicte cu Japonia, Filipine, Vietnam şi alţii. Nemaivorbind de faptul că vechiul Imperiu de Mijloc are şi el regiuni şi populaţii separatiste (Taiwanul, Tibetul, uigurii, ca să nu uităm că însăşi graniţa cu Rusia e nestatornicită de multe decenii, ca şi insulele disputate între Rusia şi Japonia, China şi Japonia etc.)

Dar de ce să mergem atât de departe, când avem probleme, şi încă grave, chiar în Europa, din Ucraina şi până în Scoţia. Numeroase regiuni militează pentru autonomie sau independenţă faţă de statele de care au rămas legate după primul război mondial, sau chiar de mai înainte, dar nu consideră că pacea le-ar fi făcut dreptate. E vorba, cum spuneam despre Scoţia, Irlanda de Nord, Catalunia, Flandra, Corsica, Tirolul de Sud, Nordul Italiei, ţinutul secuiesc, mai multe regiuni din Ucraina şi întreaga fostă Iugoslavie, dar şi Macedonia, Albania ş.a. O adevărată ”cutie a Pandoriei” s-a redeschis după ce forţele tari ale globalizării au condus la o importantă devoluţie de putere şi de suveranitate a statelor naţiune, aşa cum s-au constituit ele acum aproape o sută de ani.

Tot globalizarea a dus la o puternică creştere a interconectivităţilor şi interdependenţelor la nivel global, astfel încât ar fi iluzoriu să credem, la o analiză mai atentă, că nu există puternice legături subiacente sau en plein jour între toate aceste tendinţe, evoluţii şi conflicte. În plus, traversăm o perioadă fractală şi prin faptul că vechea ordine mondială garantată de ”jandarmul global” care au fost multe decenii S.U.A. este acum pulverizată datorită exceselor americane şi a ameninţării de pierdere a lidership-ului. America a pierdut multe capabilităţi, dar e prezentă încă mai peste tot, iar împreună cu NATO, NAFTA, cu UE şi Israelul ar putea constitui o parte a unui conflict global, chiar atipic, să-i spunem Gog, după celebra poveste din Vechiul Testament. De partea cealaltă, lumea islamică fundamentalizată, Iranul, Rusia renăscută şi, mai ales, China, care a egalat PIB-ul american anual, calculat ţinând seama de paritate puterilor de cumpărare, şi care ameninţă să preia leadershipul global, împreună sau separat, ar putea juca rolul lui Magog.

Chiar dacă fiecare dintre tabere are probleme interne aproape insurmontabile se poate vorbi din nou despre un conflict pe toate planurile între Est şi Vest, între Răsărit şi Apus, chiar dacă luptele se dau încă preponderent prin intermediari, iar Chinamerica a devenit un duopol la vârful puterii mondiale, cu o relaţie reciprocă contradictorie, dar şi complementară, exprimată bine de celebrul simbol yin-yang. Încă sunt ca fraţii siamezi: unul produce, celălalt consumă; unul economiseşte, celălalt cheltuieşte; unul exportă, celălalt importă etc. Asta asigură încă un anumit echilibru, dar e clar că se întrevede ruptura, pentru că e vorba despre doi poli ai gândirii şi acţiunii umane, două lumi.

Ne-a adus aici egoismul şi dorinţa de dominaţie, materialismul şi desacralizarea, devoluţia spirituală şi lipsa de înţelepciune, raţionalismul şi mercantilismul. Trăim o criză profundă, o criză a omului şi a spiritului comunitar, concomitentă cu cuceriri tehnologice formidabile, dar care sunt folosite mai mult în sens destructiv decât în folosul nostru. S-a acumulat prea multă nedreptate şi inegalitate, prea multă răutate şi dezordine. Nu mai ştim să trăim împreună. Avem nevoie de o nouă ordine mondială, dar opiniile sunt, din păcate, la antipozi. Aşa că Papa poate avea dreptate. În fond, cum arată şi Edward F. Edinger, ”Religia este cea mai bună formă de protecţie colectivă care există atât împotriva stării de inflaţie (în sensul inflamării ego-ului), cât şi a celei de alienare. După câe ştim, fiecare societate a avut asemenea categorii suprapersonale în ritualul său colectiv. Este destul de îndoielnic că viaţa omenească în colectivitate poate supravieţui pentru un timp oarecare, în lipsa unui simţ comun al conştientizării acestor categorii transpersonale” (în Ego şi arhetip. Individuarea şi funcţia religioasă a psihicului, Nemira, Bucureşti, 2014, p.102-103). Poate că niciodată societăţile umane nu au fost atât de departe de ele însele şi de Zeul lor. Deşi tot de acolo mai licăreşte speranţa, chiar în ceasul al XII-lea…

Tiberiu Brăilean este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii “Al.I. Cuza” Iaşi 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri