Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Poate că autorităţile nu au plănuit ele atentatul, dar s-ar putea să fi ştiut despre el şi să se fi uitat în altă parte.
O întrebare importantă în acest moment este aceea dacă asasinarea lui Boris Nemţov, care mai ales în ultimii ani devenise o figură politică marginală, strivit fiind de propaganda regimului, va avea un impact major pe termen lung energizând o opoziţie fragmentată şi timorată. Sau, din contra, va prevala avertismentul implicit: la asta trebuie să se aştepte şi ceilalţi adversari ai regimului. Putin a condamnat asasinatul. I-a trimis chiar şi o telegramă de condoleanţe mamei lui Boris Nemţov. Însă în acelaşi timp s-a grăbit să spună că e vorba de o provocare, teorie preluată imediat de sprijinitorii săi. "Nemţov ar fi putut fi sacrificat de către cei care nu se dau înlături de la nimic pentru a-şi atinge scopurile politice", a declarat Vladimir Markin, purtătorul de cuvânt al comisiei care investighează atentatul. Cu alte cuvinte, deja se pregăteşte o variantă în care victimele sunt transformate în agresor.
Dacă e să ne raportăm la alte cazuri din trecut e puţin probabil ca adevărul să iasă vreodată la lumină. Nu s-a întâmplat asta niciodată în cazul altor asasinate care au vizat critici proeminenţi ai regimului, precum jurnalista Anna Politkovskaia. E greu de spus dacă Kremlinul a fost implicat în vreun fel în asasinat. La prima vedere nu ar fi fost neapărat în interesul său. Pentru Putin, Boris Nemţov nu era în realitate o ameninţare reală oricât de paranoic ar fi regimul de la Moscova pentru care ideea de Maidan a devenit un fel de obsesie. Până într-acolo încât a organizat un fel de brigăzi paramilitare anti-Maidan. De altfel, la marşul din urmă cu o săptămână şi ceva de la Moscova pe o serie de pancarte se putea citi: "Maidanul este o infecţie. O vom trata!". O primă constatare este aceea că tratamentul pare să fi început cu Boris Nemţov. E adevărat, există o informaţie, confirmată chiar de către Petro Poroşenko, preşedintele Ucrainei, că Nemţov urma să facă public un raport în care documenta prezenţa militară rusească în confruntarea militară din regiunea Donbas. Să fi fost acesta declanşatorul asasinatului? Ipoteza nu poate fi exclusă, dar ea nu probează neapărat implicarea Kremlinului. Ar putea fi vorba de o acţiune pusă la cale de rebelii pro-ruşi din Donbas sau de alte grupări radicale.
Dar chiar şi în aceste condiţii rămân destule semne de întrebare. Poate că autorităţile nu au plănuit ele atentatul, dar s-ar putea să fi ştiut despre el şi să se fi uitat în altă parte. Boris Nemţov, un opozant notoriu al regimului, era supravegheat permanent de serviciile de securitate. Mai mult, asasinatul a avut loc într-unul dintre cele mai bine păzite locuri de pe planetă, în imediata apropiere a Kremlinului. Şi cu toate acestea atacatorii au dispărut fără urmă. Acest aspect este extrem de important pentru că există la Moscova o înţelegere tacită, făcută la cel mai înalt nivel, după debarcarea de la putere a lui Nikita Hruşciov, ca opozanţii celor la putere să nu fie eliminaţi fizic, aşa cum s-a întâmplat pe vremea lui Stalin. Un aranjament care a rămas valabil şi după destrămarea Uniunii Sovietice. Or, Boris Nemţov, spre deosebire de alte personalităţi asasinate în trecut, era inclus într-un astfel de aranjament prin fosta sa calitate de vice-prim ministru în timpul lui Boris Elţin. Se pare chiar că la un moment dat Elţin a cochetat cu ideea de a-l desemna drept succesorul său. Aşa că dacă în ciuda acestui lucru Kremlinul a permis ca Nemţov să fie ucis, chiar dacă nu s-a implicat direct, e un grav semnal de alarmă pentru elitele ruseşti şi poate indica o alunecare şi mai gravă a ţării pe o pantă de brutalitate şi agresivitate şi în interior, şi în exterior.
Însă chiar dacă acest scenariu nu este adevărat regimul de la Moscova rămâne la fel de responsabil pentru ucidera lui Boris Nemţov. Când întreţii permanent prin propagandă o atmosferă toxică de ură şi suspiciune, când opozanţii regimului sunt automat etichetaţi, inclusiv de către Putin, drept "trădători", "juntă fascistă", "coloana a 5-a" la ce te poţi aştepta? Doza de virulenţă propagandistică anti-occidentală depăşeşte adesea chiar standardele în materie din vremea Uniunii Sovietice. Chiar Boris Nemţov descria, în ultimul său interviu acordat cu doar câteva zile în urmă cotidianului Financial Times, tipul de atmosferă instaurată la Moscova la nivelul opiniei publice: "statura Rusiei la nivel internaţional depinde în întregime de cât de mult îi este lumii frică de noi". De pildă Dmitri Kiseliov, un fel de propagandist-şef al regimului, enunţa la televiziunea publică, în prime time, ideea că Rusia ar putea transforma Statele Unite într-o pulbere radioactivă. O rusoaică rezidentă la Londra îi mărturisea unui cotidian britanic că este pur şi simplu bulversată după discuţiile purtate cu rudele ei de la Moscova. Acestea sunt convinse că un război între Occident şi Rusia este inevitabil şi îi spun că trebuie să aleagă de partea cui se va plasa. Cu o asemenea mistificare a realităţii eliberezi monştri pe care nu îi mai poţi stăpâni chiar dacă vei dori să o faci la un moment dat. Ceea ce face Rusia lui Putin cu atât mai periculoasă.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |