Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Astărăstoae: în politicile de sănătate este "o mare ipocrizie"

GALERIE
astarastoae
  • astarastoae
- +

România mai are doar 172 de medici hematologi, dintre care 85 sunt în Bucureşti, în timp ce în 17 judeţe nu există astfel de medici şi în alte 14 este câte un specialist, a declarat preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae.

Preşedintele Colegiului Medicilor din România a spus că pacienţii cu boli cronice din România suferă din cauza societăţii şi a atitudinii societăţii, iar în politicile de sănătate este "o mare ipocrizie".

"Toată lumea vorbeşte că este importantă prevenţia, sunt importante programele, dar dacă ne uităm la nivelul Uniunii Europene, media din bugetul sănătăţii este trei la sută. România alocă pentru programele de prevenţie 0,9 la sută şi, dacă mai adaugi şi programele care sunt pentru boli rare, ajungi la 1,8 la sută din bugetul Sănătăţii pentru prevenţie. Abordarea este de un utilitarism îngust şi care e de moment, fără să existe o perspectivă şi o filosofie a diferitelor programe. Această abordare utilitaristă este făcută de decidenţi pe un principiu care nu priveşte în viitor", a declarat preşedintele CMR, la conferinţa cu tema Ziua Internaţională a Hemofiliei.

Vasile Astărăstoae a precizat că, odată cu îmbătrânirea populaţiei şi inversarea piramidei vârstelor, paradigma în medicină se modifică şi ea, astfel încât sunt deja mai multe boli cronice, consumatoare de fonduri.

"Cu un program preventiv şi un tratament făcut cum trebuie se economiseşte în viitor. Un hemofilic tratat cum trebuie nu face complicaţii şi sechele, este integrat social, şi nu e asistat social. Dacă privim problema din punct de vedere umanist, pacientul are o calitate a vieţii care îl face să fie egal cu ceilalţi, să nu i se pună etichetă. Dacă calculăm cât ar costa un program la hemofilie, vedem că pe un tratament corect nu s-ar cheltui în 10 ani mai mult de 20 la sută faţă de cât s-ar cheltui în viitor pentru un asistat social. De aceea trebuie să se schimbe viziunea. Trebuie să intervenim la acele afecţiuni unde tratamentul este costisitor şi persoana nu-şi poate susţine tratamentul, pentru că asta înseamnă solidaritate socială. Trebuie să spunem "stop" listei de aşteptare. Laşi liberul arbitru, norocul ca eu să fiu tratat şi integrat social, şi eu nu mă pot trata şi nu mă pot integra, iar calitate vieţii mele este diferită. (...) Aceasta trebuie să fie politica de sănătate pe care trebuie să o aibă România", a mai spus Astărăstoae.

Preşedintele Colegiului Medicilor a arătat că, aşa cum se schimbă paradigma în medicină, în boli cronice, tot aşa se schimbă şi în relaţia medic-pacient, astfel încât trebuie să se vorbească de o echipă pluridisciplinară de medici, dar şi de un pacient conştient şi educat, care să intervină activ.

"În echipă trebuie să fie un lider, care să fie specializat în acel domeniu, şi noi avem o problemă în ceea ce priveşte medicii. Situaţia medicilor hematologi, din noiembrie 2013, arată că în România mai existau 172 de medici hematologi, dintre care 85 în Bucureşti. Avem 17 judeţe cu zero medici hematologi şi avem 14 judeţe cu un singur medic hematolog. În aceste condiţii, trebuie să ne gândim că avem o problemă, avem o problemă legată de migraţia medicilor, pentru că acum doi ani aveam înscrişi în Colegiu 260 de medici hematologi. Avem o problemă că ne pleacă medicii, şi dacă vrem într-adevăr ca starea de sănătate să fie corespunzătoare, în sănătate se fac investiţii. Orice cheltuială în sănătate înseamnă investiţie care duce la creştere economică. Nu este o cheltuială să asiguri tratament pentru toţi pacienţii cu hemofilie sau scleroză, tratamentul adecvat, ci este o investiţie", a mai spus Astărăstoae.

Pacienţii au atras atenţia asupra problemelor cu care se confruntă, fiind abordate mai multe subiecte care privesc problematica bolnavului cu hemofilie din România cum ar fi: strategia Ministerului Sănătăţii privind accesul pacienţilor cu hemofilie la tratament, strategii guvernamentale pentru protejarea şi incluziunea socială a bolnavului cu hemofilie, problemele de sănătate şi sociale ale bolnavului cu hemofilie.

Ziua Internaţională a Hemofiliei a fost urmată de o scurtă demonstraţie cu cai, la care au luat parte Roxana Ciuhulescu, Denis Ştefan şi Lucian Mîndruţă, în semn de solidaritate faţă de pacienţi.

Hemofilia, împreună cu alte aproximativ 8.000 de afecţiuni, face parte din grupa bolilor rare, având o frecvenţă de sub un caz la 2.000 de persoane, ceea ce înseamnă mai puţin de 500 la milion de persoane. Hemofilia şi boala înrudită von Willebrand sunt afecţiuni congenitale, ereditare, caracterizate prin deficitul de sinteză a unor factori ce participă la procesul de hemostază (factorul VIII în hemofilia A, factorul IX în hemofilia B şi factorul von Willebrand în boala cu acelaşi nume).

Acestea sunt boli cronice, care afectează bolnavul pe parcursul întregii vieţi, expunându-l la un risc de sângerare proporţional cu severitatea bolii. Conform statisticilor, majoritatea cazurilor de hemofilie (peste 60–70%) sunt severe, cu o concentraţie reziduală de factor de coagulare de sub 1% din valoarea normală. Activitatea reziduală de factor VIII sau de factor IX determină frecvenţa, gravitatea şi, mai ales, modul de declanşare a sângerărilor. Astfel, există sângerări provocate (prin tăiere, înţepare, lovire, zdrobire, ulceraţie, intervenţii chirurgicale) sau spontane (aparent nelegate de vreun traumatism, induse de ortostatism şi mers prelungit sau de alergare). În mod obişnuit, sângerările au loc în profunzime, articulaţiile fiind structurile ţintă pentru toţi bolnavii cu hemofilie.

În România, sunt înregistraţi în evidenţele specialiştilor aproximativ 2.000 de pacienţi cu hemofilie şi boala von Willebrand.

Din păcate, ţara noastră se situează pe ultimul loc în UE în privinţa accesului bolnavilor la factorul VIII, în condiţiile în care hemofilia este una dintre puţinele boli rare ce beneficiază de tratament eficient. Pentru tratarea unui pacient de hemofilie, statul român alocă într-un an fondurile pe care le primeşte un alt european cu hemofilie într-o lună. România este statul membru al UE cu cea mai scăzută cantitate de factor de coagulare pe cap de locuitor, respectiv cu un consum de 0,51 UI de FVIII/capita (într-o analiza a acestui indicator care a fost efectuată la nivelul a 35 de ţări).

Mediafax

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri