Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Aveau judeţul la picioare. Acum fac politică doar peste gard Ce mai fac foştii „tătuci“ ai Iaşului

GALERIE
vasile_lupu,ion_solcanu
  • vasile_lupu,ion_solcanu
- +

Fosta „gardă“ a politicii ieşene nu poate sta deoparte de fenomen. Deşi în prezent sunt retraşi din viaţa politică atât Ion Solcanu, cât şi Vasile Lupu, oameni care şi-au pus amprenta pe judeţ din postura de lideri politici, nu se pot detaşa complet de aceasta. Din presa scrisă, de la televizor, aceştia veghează la „moştenirea“ lăsată actualilor guvernanţi, de cele mai multe ori fiind nemulţumiţi de actuala direcţie în care merge politica ieşeană şi, in extenso, cea românească

Ion Solcanu, omul care practic s-a confundat cu politica ieşeană postdecembristă, urmăreşte zilnic „Ziarul de Iaşi“, pe care şi-l cumpără dis-de-dimineaţă de la un chioşc de lângă Universitate, înainte de a se apuca de activităţile de cercetare. În primul rând, Solcanu spune că actualul „război rece” dintre Primăria Iaşi şi Consiliul Judeţean nu este benefic pentru comunitatea locală.

„Este un conflict care afectează toţi cetăţenii judeţului Iaşi, nu numai ai oraşului. Indiferent de orientare politică, de credinţă. Pentru că, atunci când ei au primit votul pentru funcţiile în care se găsesc, s-a datorat acelei unităţi politice, acelei conjuncturi a momentului respectiv. Votul electoratului a fost pentru USL, care a dat un vot de încredere. Păi: am încredere în voi, mergeţi împreună. Ori, faptul că s-a rupt căruţa USL, aia era treaba lor de acolo. La local însă ei trebuiau să meargă în continuare împreună, pentru că oamenii i-au votat fix în această idee. Deci, bilă neagră deopotrivă pentru Nichita, cât şi pentru Adomniţei. Nimeni de aici nu este scutit de bilă neagră, pentru că în felul acesta electoratul îşi pierde încrederea în oamenii politici. Una afirmă, oamenii merg pe încrederea lor, şi apoi îşi bat joc de încrederea acordată de cetăţeni“, a declarat acesta.

Solcanu consideră că alianţa dintre PNL şi PSD putea fi benefică, pentru că proiectele propuse de USL, inclusiv revizuirea Constituţiei, necesitau un angajament major. Solcanu s-a exprimat în favoarea modificării actualei Constituţii, act considerat de acesta un demers absolut necesar. „Uitaţi-vă doar cum se cumportă instituţiile fundamentale ale statului. Deci, nu ştim exact care sunt prerogativele foarte clare ale Preşedinţiei. Războiul dintre palate este făcut pe spatele poporului. Dincolo de limbajul suburban pe care îl folosesc amândoi. Ce fel de educaţie politică fac aceşti oameni care ar trebui să fie responsabili? Pentru tineret în primul rând. Când modul de adresare este jignitor, e de mahala uneori. Mi-e jenă! Preşedintele nu trebuie să coboare la un nivel de limbaj, trebuie să îl ridice. Că a fost pe placul unei bune părţi a electoratului, sigur că da, aşa este, dar pentru că o mare parte a electoratului suferă de lipsa culturii politice. Pentru că nu am avut democraţie din 1938 şi până în 1990“, s-a arătat revoltat fostul senator.

Se vizitează cu Iliescu

Deşi retras de ani buni din viaţa politică, Solcanu încă ţine legături strânse cu foştii săi colegi. Spre exemplu, cu fostul preşedinte Ion Iliescu se felicită la zilele festive, iar când fostul senator ieşean ajunge la Bucureşti, îl şi vizitează. În Capitală însă, Solcanu nu a mai trecut pragul sediului central al PSD din urmă cu mai bine de şapte ani, după cum ne-a indicat acesta. În rest, profesorul de Istoria Artei de la „Cuza“ mai vorbeşte cu Nicolae Văcăroiu, Doru Ioan Tărăcilă. „Fireşte, şi cu mulţi alţii. Mă sună, îi sun“, a indicat Solcanu. Fostul şef al PSD Iaşi spune că este mulţumit de noul aspect al Iaşului, lucru care se datorează şi actualului primar, Gheorghe Nichita.

„Eu pe domnul Nichita nu l-am susţinut ca să îl fac omul lui Solcanu. Eu l-am susţinut pe domnul Nichita pentru că am văzut în el un om ambiţios, capabil de proiecte. Departajez acuma ceea ce înseamnă dacă în politică trebuie să ai şi caracter. Şi eu cred că da! Oamenii politici adevăraţi trebuie să aibă şi caracter. Mandatul actual arată că se mişcă ceva în proiectele pentru oraş. Au stagnat unele din ele, din păcate… prea mult. Şi pasarela de la Băncilă, şi pasajul din Piaţa BCU, dar s-au mişcat multe altele. Copoul arată altfel. Sărărie arată cu totul atlfel. Multe, multe străzi din Iaşi arată cu totul altfel. Deci, mişcă nişte lucruri. Sper să-şi ţină angajamentul, măcar parte din el, pentru cei care l-au ales. Ieşenii merită proiecte mari“, a precizat acesta. Aeroportul însă în acest moment este prioritatea numărul unu pentru judeţ, s-a exprimat tranşant fostul lider al social-democraţilor ieşeni. Despre candidatura Iaşului la obţinerea statutului de capitală culturală europeană în anul 2021, Solcanu crede că sunt şanse mari, dar Cluj-Napoca are un uşor „avans“, fiind în pole-position

. „Bucureştiul nu are şanse. Cu zecile de mii de câini vagabonzi care ucid oameni nu poţi să ai pretenţia să devii capitală culturală. E jenant! O spun din păcate pentru Oprescu. Cluj-Napoca are multiculturalism, cu asta ar putea devansa Iaşul. Cunosc oamenii de acolo. Am făcut doctoratul la Cluj. Iubesc Clujul! Dacă s-ar fi pus problema să mă mut vreodată din Iaşi, acolo mă duceam. Cred că s-ar putea să ne ia cu aspectul acesta… Universitatea de acolo se mişcă mai bine ca a noastră, mai ales în direcţia multiculturalismului, cu foarte mulţi studenţi străini“, a indicat fostul lider social-democrat.

Despre tei şi piatră cubică

Din punct de vedere arhitectural, Solcanu a catalogat drept „proastă“ decizia tăierii teilor de pe pietonalul ce duce spre Palatul Culturii: „Atâta vreme cât am blocată vederea spre Palatul Culturii dinspre Podu Roş, nu se mai vede absolut nimic, o deschid dincoace. Teii obturau într-un sens, dar teiul, copacul ca atare, şi asta o spune Leon Battista Alberti încă din Renaştere: «Nu tăia un copac atunci când vrei să construieşti ceva! Foloseşte arborele pentru a pune în valoare ceea ce vrei să construieşti». Cel care a gândit această amenajare nu ştia despre această concepţie. Pentru Iaşi, teiul este un simbol“. Despre piatra cubică cu care a fost pavat pietonalul, acesta are o părere şi mai tranşantă: „Şi mai proastă. Pe acolo circulă şi doamnele. Putea fi găsită o altă soluţie, poate pavele late unde se putea circula în condiţii bune. Pe de altă parte, salut proiectul cu parcarea subterană din faţa Teatrului Naţional. Iaşul are nevoie de aşa ceva“.

Revenind la politică, în opinia sa, în prezent, România duce lipsă de candidaţi pentru funcţia supremă în stat, lipsindu-le un anumit statut, cel de om de stat. Doar fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu îl poate determina pe Solcanu să îi acorde votul la prezidenţiale. „Din cei care sunt până acuma nu am cu cine vota. Aştept să văd dacă se înscrie şi domnul Tăriceanu“. Candidatul ideal în viziunea lui Solcanu trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici: „Să arăţi ca lumea, să fii reprezentativ pentru naţia ta. Să fi avut responsabilităţi mari şi confirmate. Să fi făcut ceva în viaţă!“, a indicat acesta.

Despre ieşeanul Mihai-Răzvan Ungureanu, cu care în urmă cu câţiva ani era coleg în corpul profesoral al Facultăţii de Istorie, Solcanu crede că mai are până să se confirme în politică. Din punctul său de vedere, Ungureanu are posibilăţi deosebite pentru a reuşi în politica românească: „Îl cunosc bine pe Mihai, dar nu i-aş da statul pe mâna lui. Trebuie să se mai coacă, dar are perspective şi am mare încredere. Totuşi, în acest moment nu l-aş vota ca preşedinte al statului“. Iohannis, candidatul PNL la prezidenţiale, este pentru Solcanu „un primar bun“, dar alegerea acestuia în funcţia de şef de stat nu ar da României o deschidere către lumea germană, crede acesta. „Până la urmă, tot interesul politic este cel care decide. În politică nu există sentimentalisme. Churchill ne-a vândut lui Stalin pe nimica. Să dau ţara pe mâna lui Iohannis în speranţa că ar avea un cuvânt mai greu la poarta Uniunii Europene, la Poarta Otomană actuală?“

Scrie despre foştii lideri ai PNŢ

Din punct de vedere profesional, Solcanu speră să publice în acest an o monografie despre profesorul Ioan Hudiţă, fost lider al ţărăniştilor din perioada interbelică, atunci când PNŢ era mai la stânga eşichierului politic, care a murit în temniţele comunismului pentru convingerile sale democratice. Totodată, mai lucrează la o monografie a monumentelor din nordul Moldovei, având materialele adunate în biroul din Corpul H al Universităţii „Cuza“. Solcanu îşi împarte o zi obişnuită între cercetarea din biroul de la facultate, acolo unde ajunge foarte de dimineaţă, lectura la BCU, iar seara se ocupă de grădina de la casa situată în Valea Lupului. „Eu mi-am pus legume, deci nu mă duc la piaţă. Roşii, ardei, capia, gogoşari, vinete“. O altă destinaţie unde Solcanu îşi mai petrece timpul este casa de la Truşeşti-Botoşani, acolo unde se ocupă de vie. Nu în ultimul rând, cei patru nepoţi şi familia umplu timpul fostului senator. „Cât vrea Cel de sus. Noi suntem pasageri, avem impresia că hotărâm, că facem, decidem. Toate sunt decise din altă parte“, a conchis Solcanu.


Vasile Lupu: Am făcut legea pentru ţărani, dar a fost folosită de jnapani


Cu un an rămas până la pensionare, Vasile Lupu, fostul lider al naţional-ţărăniştilor, s-a dedicat avocaturii şi activităţii de cercetare. Pe vicepreşedintele de odinioară al PNŢCD l-am găsit la Academia Română, la Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gheorghe Zane”, acolo unde este cercetător ştiinţific. În biroul său, la mare cinste stau o poză cu chipul mamei sale şi o icoană a Sf. Vasile cel Mare, în cinstea căruia a primit numele la botez. „Mama mi-a băgat în cap de mic copil că trebuie să fac o lege pentru ţărani”, a povestit Lupu.

Acesta a relatat şi cum de a fost botezat cu acest prenume, în ciuda opoziţiei preotului din satul natal. „Aveam preotul care era o autoritate asupra satului şi, când a fost să mă boteze, preotul i-a spus tatei: Nu-i pune numele Vasile, că-i nume de ţăran. Poate o învăţa carte şi nu o să îi şadă bine între domni cu numele astă, Vasile. Şi tata: De o fi ţăran prost, nu i-a sta rău cu numele. De o fi domn, l-a dezmierda lumea în fel şi chip. Mama a intervenit şi ea: Lasă părinte, să fie în cinstea lui Vasile cel Mare, poate o face şi pentru noi ţăranii o lege… (Despre legea Lupu - n.red.) Am destinat-o ţăranilor şi a folosit jnapanilor. Mă rog, asta-i viaţa. Am liniştea sufletească că am schimbat destinul la câteva sute de familii“, s-a destăinuit acesta.

În prezent, Lupu este angrenat în judeţul Vrancea în mai multe dosare de escrocherie, unde pledează ca avocat în cazuri de expropriere de terenuri forestire, după cum a relatat acesta. „Ar fi vorba despre 20.000 de hectare, deţinute nu de aceeaşi persoană, de mai multe, luate fără niciun act, fără vreo carte succesorală, fără acte de proprietate. Am reclamat la toate autorităţile posibile. Nu a mişcat nimeni nimic. Proprietarul adevărat se judecă de aproape douăzeci de ani. Unii au trecut în «lumea drepţilor» fără a avea posibilitatea de a-şi recupera proprietăţile”, a transmis acesta.

„Fără PNŢCD, România nu era astăzi în UE, în NATO“

Totuşi, cu toate că are multe dosare de rezolvat, acesta nu rămâne impasibil în faţa politicii actuale. Vasile Lupu spune că, faţă de actuala clasă politică, cea de imediat după ’89 trăia cu totul sub alte auspicii. „Conjunctura este deosebită faţă de ce am trăit eu pe scena politică. Când am intrat în Parlament, era prigoana ţărăniştilor. Aceştia erau duşmanii naţiunii. Foarte greu am reuşit să impun câteva proiecte. Sigur că ţinta noastră imediată era un parcurs mai lung, mai îndepărtat, integrarea ţării în UE. Recent, cu câteva zile în urmă, am văzut un interviu luat de Vartan Arachelian lui Ion Raţiu. În anul 1993, Raţiu spunea electoratului: «Mergeţi cu noi, va fi altfel. Mergeţi pe Stânga, va fi altfel». Fără îndoială, sunt progrese, s-au implementat nişte proiecte. Au venit mulţi bani europeni. Atunci, nu era posibil, dar, o spun cu toată responsabilitatea, ceea ce este bun astăzi ni se datorează în primul rând nouă (PNŢCD - n.red.), care am dat orientarea României către Europa şi statul de drept“.

În comparaţie cu actuala clasă politică, Lupu o consideră mai curată pe aceea izvorâtă în zorii timpurii ai perioadei postdecembriste, „necăptuşită cu acte de corupţie, cu averi învârtite fără muncă“, după cum a caracterizat-o fostul lider ţărănist. În opinia lui, un alt aspect care diferenţiază politica primului deceniu liber de comunist de cea actuală este permanentizarea scandalului. „Dacă partidele apar, se dezvoltă, dispar, nu contează. Important este că ţara merge înainte. Putea fi cu totul altfel dacă erau urmate atunci fie şi «jaloanele» trasate de PNŢCD. Să fie clar! Fără PNŢCD, fără guvernarea Convenţiei Democrate, România nu era astăzi în UE, nu era în NATO, Concluzia este că progresul se simte şi, încadraţi în structurile europene, acesta este garantat“.

Politica actuală, făcută de „avortoni“

Pe plan local, duelul dinte Adomniţei şi Nichita nu este de bun augur, opinează Lupu. „Ar fi de bun augur dacă s-ar purta pe interesele Iaşului“, s-a exprimat Lupu, care a menţionat însă că nu mai este la curent cu toate dedesubturile politicii ieşene, deşi urmăreşte fenomenul.
Singurul aspect care i-a reţinut atenţia în ultima vreme a fost legat de arestarea liberalului Relu Fenechiu, a mai indicat acesta. „Dumnezeu mă ierte, colegii naţional-liberali... Crin Antonescu, care promitea cu tinereţea şi energia lui, nu a găsit reprezentare pentru Iaşi decât într-un infractor de doi bani? Să-l mai ducă în Parlament şi în Guvern, deşi a fost avertizat... Îmi mai amintesc că, prin anul 2001, Ion Iliescu ne-a invitat la o întâlnire. Era toată clasa politică acolo adunată. Eu eram proaspăt ieşit de pe băncile Parlamentului şi oarecum mai retras de pe scena politică. L-am auzit pe Ion Iliescu atunci cum că motivul întrunirii era să stabilim un consens, să nu mai fie certuri, pentru că imaginea ţării era foarte proastă. Când mi-a venit şi mie rândul să îmi spun părerea, mi-am spus-o şi mi-o menţin şi astăzi: Mult mai gravă este liniştea şi armonia construite pe corupţie, pe trădări de ţară, pe aranjamente politice! Există fără îndoială o limită a certurilor politice. Acestea sunt acceptate pe principii, pe idei, pe interesele ţării, dar şi când acestea vin pe interese personale, pe ambiţii de partid, pe şicanări, atunci dăunează. Iată, noi dacă trăiam în pacea propusă de Ion Iliescu eram mult mai jos decât suntem astăzi”.

Lupu crede că liberalii au făcut o mare greşeală atunci când s-au aliat cu social-democraţii, USL fiind în opinia fostului demnitar ieşean o „alianţă contra naturii“. „Era de aşteptat să se certe“, spune fostul lider ţărănist. Totodată, Vasile Lupu zice că de vină pentru aceste alianţe de conjunctură este instabilitatea relaţiilor politice ce a caracterizat ultimii douăzeci de ani. „Politicienii noştri, în mare parte, sunt «avortonii» ai societăţii comuniste. Nu ştiu ce-i cuvântul dat, nu ştiu ce-i forţa legii şi interesul naţional. Aceştia ştiu doar că trebuie să profite, să se caţere, să-şi aranjeze familia şi averea pentru moştenitori, sacrificând totul de dragul puterii“, spune mâhnit Lupu.

În bătalia prezidenţială, Lupu l-ar susţine pe Iohannis deoarece acesta este „mai cumpătat în vorbă şi a învăţat din greşelile celorlalţi trei preşedinţi ai României, aşa cum Băsescu a învăţat din greşelile lui Iliescu şi ale lui Constantinescu. Iohannis ar fi ceva cât ceilalţi la un loc pentru România“, opinează Lupu.
Întrebat de jurnaliştii „Ziarului de Iaşi“ dacă mai ţine legătura cu foştii colegi din politică, acesta a răspuns că, rând pe rând, în ultimii ani a primit apeluri telefonice de la apropiaţi pentru refacerea PNŢCD-ului. „Eu am fost invitat de Traian Băsescu în 2004 să merg alături de el. În 2005 am fost invitat de Tăriceanu. Ai mei mă sună să refacem partidul. Nu mai am nici energia, nici banii necesari pentru acest lucru. La toţi care mă întreabă le răspund: când am avut cu cine, am făcut politică. Acum nu am cu cine. Am avut şansa să fac politică cu mari patrioţi, cu mari idealişti: Corneliu Coposu, Ioan Raţiu, Ion Diaconescu. Mulţi deţinuţi politici, şi o pleiadă de tineri. Am crezut în principii, în valorile creştin-democrate, în forţa adevărului istoric şi în forţa moralei creştine. Acum însă nu îi mai regăsesc, şi nu mă mai pot angaja politic”, spune mâhnit fostul lider al PNŢCD.

Se retrage în satul natal

După ce va ieşi la pensie, Lupu se va retrage în locurile natale, urmând a se ocupa de casa părintească, de caii săi. „Mai am o singură dorinţă de care nu pot scăpa: să mă găsească Dumnezeu acolo unde m-a lăsat, să mă retrag la mine la ţară şi să mă împac cu cele creştineşti. După ce am avut şansa unui ţăran care de la coada vitelor am reuşit să îmi reprezint ţara. Dacă de acolo am plecat, consider că acolo am găsit de cuviinţă să mă retrag, din respect pentru părinţii mei. Mai am un an până la pensie. Mi-am îngrijit casa părintească din comuna Liteni (Suceava, n.r.). Am cinci hectare de teren arabil şi un hectar de pădure. Nu am reuşit să spulber niciodată zvonul că am zeci de mii de hectare de pădure şi că de aceea m-am zbătut pentru legea funciară. Eu după legea funciară şi după legea Lupu nu am primit nicio palmă de pământ, nu am luat un copac… (Despre casa părintească - n. red.) Am aranjat-o cât de cât, am reparat grajdul. Vreau să mă retrag la ţară, unde am de finalizat două cărţi aflate în lucru. Una profesională, de Drept, pe evoluţia proprietăţii funciare în România, şi una memorialistic-politică... Şi dacă mi-ar mai rămâne timp mă voi ocupa şi de altele. Dar vreau acolo liniştea casei, a locurilor natale, a casei părinteşti, să fac retrospectiva vremurilor pe care le-am trăit. Acum am această normă de cercetare la Academie. Cum mai am un an până la pensie, nu m-am putut angrena în alte proiecte cum sunt acestea finanţate din afară. Am predat însă în ultimii trei ani la licenţă şi masterat Drept funciar şi legislaţie cadastrală la Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Cadastru. De asemenea, sunt pe finalizare cu activitatea de avocat”. Lupu a spus că fiul său, în prezent asociat la cabinetul de avocatură, va prelua toate frâiele şi procesele.

Restituirea proprietăţilor nu s-a finalizat nici acum, spune el: „S-ar părea că situaţia este mai proastă ca în ’90. 70% din titlurile de proprietate sunt greşite. Totul rămânea alandala dacă nu venea Uniunea Europeană cu sistemul de subvenţii să spună: Tăiem subvenţiile acolo unde situaţia cadastrală nu corespunde cu proprietarea. A dinamizat câtuşi de puţin această operaţiune, care nu se va finaliza nici în douăzeci de ani“.

Cel mai mare regret politic

„Cred că am făcut o greşeală când am cedat în faţa lui Ciorbea în anul 2001, care a ocupat în forţă sediul PNŢCD şi a preluat conducerea partidului. Acum am toate dovezile că Ciorbea a fost la PNŢCD «în misiune». Şi-a primit ultima răsplată cu votul PSD ca Avocat al Poporului. Ca prim-ministru, rupe PNŢCD-ul în două când avea nevoie de mai multă credibilitate. În 2000 blochează candidatura celor din jurul PNŢCD şi îi împinge în alianţă. Sunt mărturisirile lui Ion Diaconescu. Ca partid, ar fi intrat în Parlament. Alianţa nu a mai întrunit pragul electoral. Când a ocupat cu forţa sediul, trebuia să răspund cu forţa, că partidul era salvat. În rest, dacă ar fi să o iau de la capăt, aş face totul la fel. Oricum, am o mare satisfacţie că nu am căzut în ispita banilor, deşi mi s-au pus milioane de dolari în faţă. Nu mă are nimeni la mână nici măcar cu o ţigară. Am înţeles cu educaţia din familie că atunci când eşti de capul tău poţi face ce vrei. Când reprezinţi ţara trebuie să ştii că orice pas greşit compromite ţara şi comunitatea pe care o reprezinţi”.

Cel mai mare succes politic: „Am reuşit să salvez o întreprindere de stat. Cotnariul, care nu numai că a supravieţuit, că s-a relansat, dar a ajuns şi prima în ţară. Pe Cotnari a fost o bătălie straşnică. Atunci… vinurile dulci se vând mai bine pe piaţa americană. Vinia şi Păpuşanu au adus nişte americani cu implicaţii până la Ambasada Statelor Unite ca să cumpere Cotnariul. Deci, cu artificiile juridice de atunci am apărat Cotnariul, deşi eram în conflict cu conducerea societăţii respective. Cu fostul director Carja am ajuns să ne luăm chiar de gât, pentru că a refuzat să restituie pământul ţăranilor. Dar am sprijinit şi am reuşit privatizarea prin organizaţia salariaţilor, şi astăzi Cotnariul străluceşte”, a conchis Lupu.
 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri