Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Avem Euro 2020 la Bucureşti!

GALERIE
finala-bucuresti
  • finala-bucuresti
- +

România va găzdui trei meciuri din grupă şi o optime de finală. În cea de-a patra fază a votării, Bucureştiul a “învins” Budapesta cu 12-3

 
Bucureştiul a fost desemnat, ieri, la Geneva, de membrii Comitetului Executiv al UEFA, să găzduiască, pe Arena Naţională, patru meciuri, trei din faza grupelor şi unul din optimile de finală, în cadrul turneului final al Campionatului European de fotbal din 2020, alături de alte 12 oraşe. În aceeaşi situaţie cu capitala României se află oraşele Copenhaga, Amsterdam, Dublin, Bilbao, Budapesta, Bruxelles şi Glasgow. Stadioanele din München, Baku, Sankt Petersburg şi Roma vor găzdui câte trei meciuri din grupe şi unul din sferturi, iar semifinalele şi finala se vor disputa la Londra. Candidaturile oraşelor Sofia, Ierusalim, Stockholm, Cardiff şi Skopje au fost respinse. 
Dacă echipa naţională a României va reuşi calificarea la CE din 2020, două dintre partidele tricolorilor din faza grupelor se vor disputa la Bucureşti. Niciuna din cele 13 ţări alese prin vot de Comitetul Executiv al UEFA nu se va califica direct la Euro-2020. Toate reprezentativele din Europa vor fi împărţite în zece grupe de calificare, din care la turneul final vor merge ocupantele primelor două poziţii. Alte patru selecţionate vor obţine biletele pentru Campionatul European prin intermediul Ligii Naţiunilor, noua competiţie UEFA care va debuta în toamna anului 2018. 
 
Cum s-a desfăşurat votarea?
Procesul de votare a avut patru faze, una pentru finală şi semifinale, a doua pentru câte un meci din sferturile de finală şi trei din faza grupelor, a treia şi a patra pentru câte o partidă din optimile de finală şi trei din faza grupelor.  Mai întâi, au stabilite şase regiuni, pentru a se asigura că turneul final al Euro-2020 va acoperi întregul continent. Acestea sunt următoarele:
Zona 1: Nord-vest - Anglia, Irlanda, Scoţia şi Ţara Galilor;
Zona 2: Scandinavia - Danemarca şi Suedia;
Zona 3: Est - Azerbaijan, Belarus, Rusia;
Zona 4: Centru-est - Bulgaria, Macedonia, Ungaria şi România;
Zona 5: Centru - Belgia, Germania Olanda;
Zona 6: Sud-Marea Mediterană - Italia, Spania, Israel.
Candidaturile oraşelor Minsk, Sofia, Ierusalim şi Skopje au fost scoase din start, întrucât nu au îndeplinit criteriile UEFA. În prima fază, a fost desemnat oraşul care va găzdui finala şi semifinalele, pentru care au candidat Londra şi München. Capitala Bavariei s-a retras, astfel că Londra a primit în organizare faza finală a turneului. În ce-adoua fază au candidat şapte oraşe pentru patru locuri. Fiecare membru al Comitetului Executiv a întocmit un clasament al oraşelor în opinia lui, localitatea de pe primul loc primind patru puncte, cea de pe locul 2 trei puncte, locul 3 două puncte şi locul 4 un punct. După însumarea punctelor, a reieşit următorul clasament, primele patru oraşe primind fiecare organizarea câte unui meci din sferturile de finală şi trei din faza grupelor:  1. München – 38 p; 2. Baku – 37 p; 3. Sankt Petersburg – 29 p; 4. Roma – 20 p; 5. Bruxelles – 11 p; 6. Cardiff – 3 p; 7. Budapesta – 2 p.
În urma primelor faze, două zone nu au avut niciun oraş desemnat, Scandinavia şi Centru-est. Astfel, în faza a treia a procesului, a fost votat câte un oraş în aceste zone, care să organizeze câte un meci din optimile de finală şi trei din faza grupelor. Pentru Scandinavia, Copenhaga a primit 13 voturi, iar Stockholm 3 voturi, în timp ce pentru Centru-est, Bucureştiul a depăşit Budapesta, cu 12 voturi la trei. În ultima fază a procesului de votare au participat toate candidaturile rămase şi au fost desemnate ultimele şase oraşe-gazdă, după modelul de la faza a doua, cu diferenţa că prima ţară a primit şase puncte, a doua cinci, a treia patru, a patra trei, a cincea două şi a şasea un punct. Clasamentul final a fost următorul: 1. Amsterdam – 58 p; 2. Dublin – 55 p; 3. Bilbao – 50 p; 4. Budapesta – 48 p; 5. Bruxelles – 43 p; 6. Glasgow – 22 p; 7. Cardiff – 21 p; 8. Stockholm – 18 p. Astfel, din cele opt oraşe rămase, Stockholm şi Cardiff au fost eliminate din cursă.
 
 
Cerinţe rămase de îndeplinit
Potrivit raportului de evaluare a celor 19 dosare de candidatură, întocmit de UEFA, România are de rezolvat în următorii şase ani probleme de infrastructură pentru a organiza în condiţii optime meciuri de la Euro-2020. Astfel, raportul pentru România scoate în evidenţă slaba legătură dintre Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi oraşul Bucureşti. Alte aspecte de îmbunătăţit se întâlnesc la stadion. Finalizată în 2011, Arena Naţională are o capacitate de 54.851 de locuri şi a găzduit finala Ligii Europa în 2012. Conform UEFA, stadionul are o capacitate mare, dar nu întruneşte toate condiţiile forului european, una dintre acestea fiind numărul insuficient de locuri de parcare. În plus, nici numărul minim de loje permis de UEFA nu este îndeplinit de Arena Naţională.
De asemenea, cerinţele UEFA privind ospitalitatea şi mass-media nu sunt întrunite în totalitate. Referitor la locurile de cazare din Capitală, numărul acestora este la limită, iar cele de categorie inferioară acoperă doar parţial cerinţele UEFA. Însă preţurile sunt competitive, iar autoritatea naţională de turism a promis că tarifele nu vor creşte cu ocazia turneului. Raportul mai remarcă experienţa limitată a municipalităţii bucureştene în organizarea unor evenimente majore şi că planificatele investiţii în infrastructura din zona stadionului nu au fost elaborate în amănunt.
 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri