Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Avioane & Autostrăzi (II)

GALERIE
George Turcanasu200
  • George Turcanasu200
- +

Târgu Frumos-Săbăoani - veriga lipsă a sistemului de şosele rapide din Regiunea de Nord-Est.

Dacă în ceea ce priveşte modernizarea şi inserarea aeroportului ieşean la nivelul relaţiilor globale, autorităţile implicate au făcut paşi semnificativi în ultimii doi ani, nu se poate afirma acelaşi lucru despre inserţia oraşului nostru într-un viitor sistem de relaţiii rutiere rapide. Acest fapt este demonstrat de geometria desenului reţelei propuse de masterplanul de transporturi. Ultimele trei sâptămâni au fost animate de ultimul desen al masterplanului de transport în ceea ce priveşte geometria relaţiilor de transport rutier rapid. Două schimbări s-au produs faţă de desenul anterior, de la final de an 2014: relaţia Sibiu - Piteşti s-a metamorfozat în autostradă, pe considerente de eficientizare a construcţiei (Ministrul Transporturilor a afirmat că ar fi ineficientă transformarea unui drum expres în autostradă, pentru că intervin cheltuieli conexe) şi drumul expres Iaşi - Târgu Mureş a devenit, conform legendei noii hărţi propuse de Ministrul Ioan Rus, autostrada până la Târgu Neamţ şi autostradă "fazată” de la Târgu Neamţ la Târgu Mureş. Ca să merg pe aceeaşi logică a transformării drumului expres Sibiu - Piteşti în autostradă, pesemne în această complicată zonă montană pe care urmează să o traverseze drumul nostru către Occident e pretabilă şi eficientă fazarea! De ce am impresia că acest proiect e necesar doar ca propagandă electorală!? Oricum, pe mine nu mă îngrijorează faptul că ruta Iaşi - Târgu Mureş nu va fi realizată pe toată lungimea sa în regim de autostradă, cât geometria relaţiilor la nivel regional, care conservă caracterul periferic al Iaşilor.

Am văzut de la finalul anilor 90 până în prezent vreo şase sau şapte desene oficiale ce prezintă diverse geometrii ale sistemului rutier românesc. De la extrem de densa şi neverosimila reţea de autostrăzi şi drumuri expres ce caracteriza hărţile din PATN, până la electoralul desen din 2013. E adevărat, niciunul nu avea pretenţia de a fi un masterplan. Asta până la finalul anului trecut, când a apărut o primă geometrie a masterplanului de transporturi rutiere, ce scotea Iaşii de pe reţeaua de autostrăzi a României, relaţia Târgu Mureş - Iaşi fiind marcată pe hartă ca drum expres. Acţiunea conjugată a forţelor politice locale a reuşit să transforme până în ianuarie desenul hărţii, după cum am precizat în paragraful anterior. Cel puţin din punctul de vedere al cutumelor actuale tronsonul Iaşi-Târgu Frumos îşi justifică profilul de autostradă.

În ipoteza că desenul din masterplan va deveni şi funcţional, care e câştigul în accesibilitate al Iaşilor? Având în vedere caracterul trans-scalar al teritoriiilor deservite, trebuie să ne situăm aprecierile la mai multe niveluri scalare. Constrâns de spaţiul acordat articolului mă voi limita la două dintre ele - nivelul continental şi cel regional. În partea de est a Europei, Iaşii îşi ameliorează substanţial accesibilitatea, având în vedere faptul că se va afla, conform geometriei propuse pe două trasee importante la nivel european. Pe de o parte e importantă relaţia ce se suprapune pe vechile drumuri transcontinentale ce vor realiza o legătură eficientă a zonei de est a Moldovei şi a aşezărilor din nord-vestul Mării Negre cu zona Mării Baltice. Pe de altă parte, dacă legătura dintre Iaşi şi Târgu Mureş se va realiza (indiferent dacă va fi sau nu autostradă pe toată lungimea sa!), această relaţie va fi cea mai scurtă cale de acces către centrul Europei pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Republica Moldova, Ucraina de sud şi sudul Rusiei europene. Dar instabilitatea politică a Ucrainei şi prezenţa fâşiei teritoriale transnistrene amână pe timp nedeterminat eficienţa unei astfel de legături.

La nivel regional, creşterea performanţei accesibilităţii Iaşilor, conform desenului propus de către Ministerul Transporturilor e mai degrabă mediocră. Pentru a demonstra afirmaţia vă propun un joc statistic facil. Dacă luăm în considerare cele 7 oraşe de peste 35 de mii de locuitori ale Regiunii de dezvoltare Nord-Est, care se regăsesc pe traseul unei rute rapide (Iaşi, Bacău, Botoşani, Suceava, Piatra Neamţ, Roman şi Oneşti), care dintre acestea îşi vor aprecia mai mult accesibilitatea rutieră? Câştigătoarele sunt Bacăul şi Suceava, care în ipoteza unei viteze medii orare de 60 de km pe drumurile naţionale, 110 km pe drumurile expres şi 120 km pe autostrăzi, vor fi mai "aproape” (în ceea ce priveşte distanţa-timp) cu circa 40%, decât în prezent. Din aceste două centre urbane pentru a ajunge în celelalte oraşe, conform ipotezei menţionate, sunt necesare la ora actuală 587, respectiv 729 de minute. Conform desenului, după darea în folosinţă a autostrăzilor şi drumurilor expres prezente în masterplan, performaţele accesibilităţii Bacăului şi ale Sucevei vor creşte considerabil, distanţa-timp reducându-se la 345 de minute, respectiv 436 de minute. În cazul Iaşilor, diminuarea timpului de parcurs e mai modestă, de la 764 de minute, cât sunt necesare acum pentru a acoperi distanţele menţionate, la 493 de minute (o reducere a distanţei-timp de circa 35%). Doar 25-26 de km de drum expres cu o geometrie asemănătoare relaţiei actuale Târgu Frumos - intersecţia de la est de Săbăoani, despart Iaşii de o creştere substanţială a accesibilităţii rutiere. Dacă acest tronson ar fi construit, în paralel cu geometriile din masterplan, scăderea distanţei-timp ar propulsa Iaşii pe locul al doilea după Bacău în ceea ce priveşte performanţele relative ale accesibilităţii rutiere, cu o diminuare de peste 40 % a timpului necesar de parcurs a distanţelor către localităţile menţionate (451 de minute).

În speranţa că geometriile propuse de M.T. nu vor rămâne doar nişte linii pe harta României, vă doresc o săptămână cât mai bună!

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri