Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Bande şi ierarhii

GALERIE
sorin cucerai200
  • sorin cucerai200
- +

Până la stabilizarea revoluţiei neolitice, sapienşii au trăit în bande. (E probabil că şi strămoşii sapienşilor tot în bande au trăit, dar asta e mai degrabă irelevant). Banda e compusă, în linii mari, din membrii unei familii extinse - maxim 100 de indivizi.

Bandele de sapienşi erau cumva ierarhice, dar cu o ierarhie slabă şi fluidă, cu un lidership informal şi cu decizii luate mai degrabă prin consens (dată fiind posibilitatea „votului cu picioarele”, era şi greu să fie altfel). Din punctul ăsta de vedere, organizarea sapienşilor seamănă mai puţin cu cea a cimpanzeilor şi mai mult cu cea a celorlalţi veri ai noştri - bonobo (cu care semănăm cel mai mult şi la comportamentul sexual - iar cele două asemănări nu sunt întâmplătoare).

În orice caz, organizarea în bande - cu ierarhii slabe şi fluide, cu lidership informal şi cu decizii consensuale - pare să fie o caracteristică a speciei, un comportament fie genetically hardwired, fie cauzat de dimorfismul sexual moderat (mai moderat decât la cimpanzei şi foarte asemănător cu cel al bonoboşilor) şi/ sau de concealed ovulation.

Singurele societăţi umane similare (până la un punct) cu societăţile de cimpanzei au fost cele feudale (şi, parţial, cele sclavagiste), inclusiv în privinţa dreptului necondiţionat de acces al seniorului/ stăpânului la toate femelele grupului. Dar chiar şi atunci, comportamentul de tip cimpanzeu a fost impus artificial, prin norme culturale şi legale, şi era destul de des încălcat, fie de teama posibilelor represalii (de care masculul alfa la cimpanzei nu are a se teme), fie printr-un comportament inexistent la cimpanzei, dar frecvent la oameni şi la bonobo: cel orgiastic.

Organizarea în bande e atât de specific umană (în sensul că apare spontan la sapienşi) încât o regăsim chiar şi în organizaţiile ierarhice moderne: în organizaţiile militare, în birocraţiile publice şi în cele private (firmele). În toate organizaţiile astea avem simultan o ierarhie oficială, impusă normativ şi o para-organizaţie constituită exact pe modelul bandei: mai egalitară (cu o ierarhie slabă şi fluidă), cu lideri informali şi cu decizii consensuale.

Şi, aşa cum ştie orice nou ministru, orice nou general sau orice nou CEO, para-organizaţia poate fi atât de influentă încât să aibă capacitatea de a boicota cu succes toate deciziile conducerii oficiale. Generalul poate fi şeful organizaţiei, numit în funcţie şi învestit cu puteri coercitive, dar liderul poate fi un obscur locotenent sau sergent-major cu care toţi ceilalţi se consultă.

Pe de altă parte, aşa cum ştie orice general, orice ministru sau orice CEO cu experienţă, degeaba elimini liderii informali, pentru că para-organizaţia are capacitatea de a genera spontan alţii. Întrebaţi orice antrenor de fotbal, de baschet sau de orice alt sport de echipă şi el sau ea vă va spune cum, în realitate, echipele se organizează spontan ca nişte bande: cu lideri informali (jucătorul la care se uită restul echipei la vestiar, care-i mobilizează, îi ţine împreună şi le arbitrează conflictele), cu ierarhii mai degrabă slabe şi fluide - şi cu decizii mai degrabă consensuale.

Când avem de-a face cu structuri ierarhice formale, organizaţia nu coincide niciodată cu para-organizaţia - pentru că oamenii nu sunt cimpanzei; sapienşii sunt mai asemănători cu bonobo decât cu cimpanzeii. În cazul organizaţiilor ierarhice disfuncţionale, incongruenţa dintre organizaţie şi para-organizaţie e (aproape) totală şi generatoare de conflict. În cazul ierarhiilor formale funcţionale, capabile de auto-reproducere, incongruenţa dintre ierarhie şi bandă e administrată prin mecanisme de cooperare apte să genereze soluţii de tip câştig-câştig.

Singurele organizaţii în care incongruenţa asta e (aproape) inexistentă sunt cele care permit coordonarea pe orizontală: organizaţiile de tip reţea. Ele răspund cel mai bine instinctului uman de organizare în bande. Dar organizarea pe orizontală e contra-intuitivă pentru toţi cei care au pulsiunea de a fi şefi - o minoritate deviantă de la norma sapienşilor. Probabil că de aceea îi considerăm psihopaţi sau sociopaţi pe membrii acestei minorităţi.

Şi probabil că aceeaşi „normă” evoluţionistă care ne face să ne organizăm spontan în bande ne face să visăm mereu la o lume în care ierarhiile formale să dispară. Modernitatea a promis asta atunci când a desfiinţat ierarhiile feudale, dar până la urmă nu a reuşit decât să înlocuiască ierarhiile tradiţionale cu ierarhii ale raţiunii eficiente: cu birocraţii publice şi private. După toate aparenţele însă, noua revoluţie tehnologică e capabilă să genereze moduri de organizare mai apropiate de instinctele noastre.

Sorin Cucerai este traducător şi publicist 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri