Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Cu această ocazie, "marele scriitor" care conducea Consiliul Judeţean a aruncat în stradă Biblioteca Judeţeană "Gh. Asachi" distrugându-i atât o parte importantă a patrimoniului, cât şi funcţia socială esenţială pe care această instituţie o îndeplinea.
Contrar imaginii curente a celor lejer alfabetizaţi, biblioteca nu e doar un depozit de hârţoage care adună praful între coperţi şi ocupă, inutil, un spaţiu unde s-ar putea face ceva mai profitabil. Refăcând simbolic metafora cunoaşterii nesfârşite, a efortului şi a dibăciei pe care le presupun construcţia de sine, biblioteca e considerată, încă din vremurile îndepărtate ale papirusului şi a pergamentelor, un labirint, o încercare a minţii. E un spaţiu privilegiat care adună cunoştinţele lumii şi care provoacă pe cei care vor să-şi depăşească animalitatea. E un loc de care încă avem nevoie până se va inventa plasturele cu deşteptăciune.
Dar, vai, biblioteca nu mai e la modă. Huţupanilor manelizaţi, cu creierii lustruiţi de kitsch şi de telenovele, precupeţelor care se hrănesc din monstruoasa panaramă răcnită a televiziunilor de consum, precum şi hipsterilor pensaţi, semidocţi "cool" care-şi ostoiesc ignoranţa cu pastilele prefabricate de pe Google, spoială de cunoaştere cu iz de inteligenţă, cărora tableţica le e mai la îndemână decât acel produs greoi, din hârtie tipărită, legat cu coperţi, incomod (complet out of fashion, dragă, care mai presupune şi un efort fizic să-l parcurgi, gen), biblioteca nu le mai spune nimic.
Oamenilor politici, de asemenea. Cu greu (şi nu îndrăznesc să mă gândesc la deconturile facturate exagerat) a fost terminat în capitală proiectul început cu decenii urmă al Bibliotecii Naţionale. Al clădirii Samsung, mai exact, aşa cum este ea cunoscută bucureştenilor, graţie reclamei imense care ţine loc de fronton al respectivului lăcaş de cultură. Iar în ceea ce priveşte autorităţile locale, cred că pot fi număraţi pe degete edilii din toată ţara care au avut inteligenţa să investească în biblioteci noi (şi aici, ca şi în cazul muzeului judeţean, Bacăul dând clasă Iaşului!).
La noi, singura investiţie făcută de autorităţile locale în infrastructură culturală a fost construcţia Ateneului Tătăraşi, gândit ca un centru de interes pentru cultura de cartier, dar lipsit de o viziune arhitectonică şi de o perspectivă funcţională pentru ceea ce era cu adevărat necesar într-un astfel de caz. În rest, în afară de restaurarea Casei Pogor, proiect pentru care Lucian Vasiliu şi-a mâncat sufletul mai mult de un deceniu, autorităţile locale (municipale şi judeţene) au fost complet opace la nevoile instituţiilor de cultură. Starea alarmantă şi apoi pierderea în instanţă a sediului Filarmonicii (Casa Balş cu sala Notre Dame de Sion) a făcut ca o instituţie de clasă, de rang internaţional, cu un public format, fidel şi rafinat, să rămână pe drumuri. Apoi a urmat împrumutul extern făcut de Ministerul Culturii (pe care îl vom returna noi, copiii, nepoţii şi strănepoţii noştri) care a dus la închiderea pentru reparaţii şi restaurare a Teatrului Naţional şi a Palatului Culturii. Cu această ocazie, "marele scriitor" care conducea Consiliul Judeţean a aruncat în stradă Biblioteca Judeţeană "Gh. Asachi" distrugându-i atât o parte importantă a patrimoniului, cât şi funcţia socială esenţială pe care această instituţie o îndeplinea. Pentru că, în primul rând, despre asta trebuie să vorbim.
În vara lui 1990 când, prin ordinul minsitrului culturii de atunci, Andrei Pleşu, deveneam vicepreşedinte la Direcţia pentru Cultură în echipa distinsei universitare Maria Carpov, semioticiană şi traducătoare de faimă, îmi amintesc că am formulat, la rugămintea primului prefect al Iaşului, profesorul Dan Gâlea, două priorităţi pentru investiţiile culturale care se prefigurau: prima era ridicarea unui sediu adecvat bibliotecii judeţene (gândit, pe spaţiul atât de râvnit azi al parcului din faţa clădirii World Trade Center, ca un centru cultural-social) şi a doua era restaurarea Castelului de la Miclăuşeni unde visam un centru european de rezidenţe culturale şi artistice. Cum nu au trecut decât 26 de ani de atunci fără ca autorităţile locale să mişte vreun deget în acest sens, îndrăznesc să atrag atenţia celor aflaţi astăzi în campanie electorală (a opta generaţie de politicieni care ne cer votul!) că rezolvarea sediului biliotecii judeţene nu e un moft care să poată fi expediat în promisiuni fără acoperire. Şi iată de ce:
Biblioteca publică, spre deosebire de cele specializate, ale universităţilor, reprezintă singura şansă de culturalizare pentru cei fără mijloace, din familiile nevoiaşe. Chiar în aceste medii ostile, dominate de sărăcie, infracţionalitate şi barbarie, sunt copii care vor să înveţe şi care merită această şansă (inutil să mai subliniez că un astfel de program e obligatoriu pentru un partid care pretinde că este social-democrat!).
Biblioteca publică este prima investiţie făcută de autorităţile locale oriunde în lume. Chiar în state extrem de bogate şi de dezvoltate (cum sunt, bunăoară, cele scandinave) municipalităţile investesc masiv în centre cultural-sociale realizate în jurul bibliotecii publice. Aici sunt construite spaţii care oferă o multitudine de servicii culturale în afara împrumutului propriu-zis de carte şcolară sau universitară pentru cei care fac studii şi nu au mijloacele să-şi procure materialul bibliografic necesar sau pentru programe de promovarea lecturii. Aici sunt spaţii de joacă pentru copii, săli de audiţie, locuri de loisir cultural, cu albume de artă şi muzică de calitate, expoziţii temporare etc. Aşa cum neculturalii se duc la Mall să se zgâiască la vitrine şi să arunce cu bani, există cetăţeni care ar avea nevoie de o alternativă artistică, intelectuală, educativă la consumism şi asta, da, e OBLIGAŢIA aleşilor locali să o asigure, gratis.
În fine, biblioteca publică, alături de teatre, muzee, filarmonici sau galerii de artă asigură un nivel ridicat de calitate a vieţii care sporeşte valoarea investiţiilor economice şi atractivitatea pentru forţa de muncă calificată. Da, e un indicator economic pe care cei care fac business trebuie să-l ia în considerare şi să-l sprijine.
Un proiect cultural de succes care mobilizează resurse importante poate, desigur, contribui la o mai bună difuzare a imaginii oraşului, dar o instituţie fundamentală care are impact educaţional şi formativ direct asupra propriilor cetăţeni, mai ales asupra publicului tânăr, aşa cum este o bibliotecă publică, trebuie finanţată cu prioritate. După iniţiativele societăţii civile care au făcut biblioteci volante în tramvai şi parcuri, e timpul unei decizii politice care să rezolve această ruşine a unui oraş care pretinde că e cultural şi unde visăm să facem o Capitală a Cărţii. Fără Bibliotecă?
Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |