Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Pe 1 septembrie, ziua când profesorii (re)încep activitatea, aniversez 30 de ani de muncă. În cinstea acestui eveniment vă cer îngăduinţa să repostez un text mai vechi, dar care şi-a păstrat, sper, îndreptăţirea.
Pe 15 septembrie 1969, la Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Botoşani, începeam un sinuos proces de formare de sine, care nu s-a încheiat nici astăzi. M-am aşezat în banca a doua de la geam (conform poziţiei din catalog, deşi tata era şeful ziarului local şi, pe cale de consecinţă, un fel de nomenclaturist, dar încă nu începuse moda abuzurilor de partid), am luat floarea de pe bancă şi abecedarul nou care mă aştepta, tot acolo, şi am privit curios la doamna Severincu (am aflat că aşa o chema) cea care urma să-mi devină ceva ca o a doua mamă pe o cale nouă, care abia se întrezărea. Cu ea am început aventura cunoaşterii organizate şi a scrierii noi, mai moderne. Pentru că generaţia mea trecea de la toc şi caligrafie la stilou şi la un desen mai simplist al literelor. A fost un început de bun augur pentru că, în general, am avut şansa, de-a lungul vieţii, să fiu însoţit în această aventură de dascăli buni, dedicaţi profesiei lor, care mi-au marcat parcursul academic şi moral al studiilor.
Pe 15 septembrie 1986, la Şcoala Generală a comunei Corni, din judeţul Botoşani, în mirosul ameţitor şi viu de flori de grădină proaspăt smulse, începeam, la rândul meu, o carieră de dascăl, neterminată nici azi. Îmi amintesc şi acum imensul buchet de flori de grădină, în care dominau intruvabilele astăzi vâzdoage, cu mirosul lor delicat-înţepător, pe care copiii aceia cuminţi, necăjiţi, dar curat îmbrăcaţi, mi l-au oferit la clasă. Am predat, de-a lungul celor trei decenii, unor audienţe interesate sau plictisite, inteligente sau tâmpe, de la ciclul gimnazial, la liceu, facultate, ciclu masteral sau doctoral, în ţară sau străinătate, şi pot spune că nimic nu este mai greu decât să faci inteligibilă istoria universală unei clase a cincea de la Sarafineşti, comuna Corni sau să expui conceptele filosofiei unei audienţe de iliteraţi de la un liceu mecanic. Nimic nu e mai frustant decât să trebuiască să treci, din milă, un copil oligofren, din clasa a opta, care în loc de extemporal îţi oferă, candid şi tâmp, o foaie de dictando acoperită conştiincios, pe fiecare rând, cu electrocardiograme. În fine, nimic nu e mai revoltător decât să auzi că puşlamaua de securist care îţi fusese repartizată în clasa unde erai diriginte (deh, fiind cel mai tânăr în şcoală ţi se pasau toate corvezile, ca în armată!) şi pe care te pregăteai să-l laşi repetent, tocmai s-a transferat la timp, a nu ştiu câta oară, la un alt liceu şi acuma îţi rânjeşte sfidător pe stradă. Şi toate astea pentru un salariu de 2190 de lei, când un maistru de la Electrocontact avea aproape dublu. Dar, deh, după cum ne învăţau documentele de partid, ordinea importanţei sociale a muncii (aici se poate introduce, ad libitum, termenul direct folosit de fostul primar al Constanţei, la ultimul Congres PSD, la adresa procurorului care îl ancheta, cu referire directă la hipsterii de azi, iubitori ai comunismului de bistro) era implacabilă: "clasa muncitoare - clasa cea mai înaintată a societăţii, brava noastră ţărănime şi intelectualitatea". Aşa era pe vremea aceea.
Dar astăzi? Ce s-a ales din prestigiul, demnitatea şi recunoaşterea socială a profesorului? "Se sparie gândul!"
Cei 2190 de lei ai mei, de profesor debutant, au fost reduşi la o treime; neobrăzarea haimanalelor cu bani din clasele de azi atinge cote apocaliptice şi toată lumea dă din umeri; hahalere de partid, procurori corupţi sau ţigani cu dantura aurită rup uşa cabinetului directorial ameninţând şi răcnind să li se execute imediat doleanţele şi mofturile loazelor lor; fătuci isterice, lejer alfabetizate, de la televiziuni care spurcă mediul public, interoghează în direct, obraznic şi inchizitorial, profesori asupra cărora pluteşte nu ştiu ce acuzaţie încă nedemonstrată; iar la clasă, ce să mai spui: hârţogăraia inutilă, stufoasele şi cretinele activităţi extracurriculare îl sufocă pe bietul profesor în contextul în care conţinutul materiei pe care o predă elevilor este ultima dintre grijile acestuia, biet proletar exploatat şi minimalizat în societatea de tranziţie.
Haida-de!, îmi veţi spune, dar olimpicii, dar şcolile de elită, dar miile de liceeni care pleacă la universităţi occidentale, dar marii profesori? Ştiu şi eu ce să răspund la aceste întrebări, mai mult sau mai puţin retorice? Marile şcoli, unde pretenţiile financiare ilegale ale conducerii iau deja forma extorcării (dacă nu faceţi faţă, marş la o şcoală de cartier, noi suntem liceu de elită! - spune, de regulă, câte o matracucă pusă ca interimar de partid, ale cărei performanţe pedagogice sunt nule), unde copii vin dopaţi intelectual încă din clasa a doua (facem matematică în ora de sport dacă vreţi să intre la o şcoală bună!) şi unde rezultatele extraordinare ale elevilor, realizate pe banii părinţilor şi susţinute eficient în jurii de profesorii lor conducători, mereu aceeaşi, prin rotaţie, sunt, inevitabil, şcolile unde părinţii se bat să-şi ducă odraslele şi unde corpul profesoral are de unde alege. Dar restul?
Educaţia este, de departe, cel mai vitregit sector al societăţii româneşti. Cu un buget penibil şi cu un haos legislativ intenţionat creat de grupurile de interese care sug banii pentru manuale, pentru dotări, pentru soft-uri sau pentru toate serviciile care roiesc în jurul şcolii, cu un exemplu de degradare morală şi de dispreţ la adresa bunei educaţii sau a corectitudinii academice afişat de liota de politicieni analfabeţi sau cu titluri obţinute prin fraudă, la care se adaugă umilinţele zilnice ale profesorului obişnuit, agresat în clasă de puşlamalele cu bani şi de părinţii lor monstruoşi, starea şcolii româneşti nu poate fi, în marea ei majoritate, decât cea schiţată frugal mai sus. Mă vor ierta, sper, cei care fac acest apostolat public din convingerea iluministă că merită, în orice condiţii, să aduci un strop de lumină intelectuală în vieţile de cele mai multe ori triste ale acestor copii lăsaţi în derivă, cu familii sfâşiate sau plecate în lume pentru a câştiga o bucată de pâine, aruncaţi într-o lume fără repere morale şi valori.
Pentru ei, pentru aceşti dascăli de vocaţie care, în ciuda vitregiilor, îşi continuă lupta cu întunericul neştiinţei, pentru copiii care merg pe jos, în fiecare zi, nepermis de mulţi kilometri pentru a învăţa să scrie şi să citească şi pentru toţi cei care cred, ca mine, că educaţia este valoarea de bază pe care statul trebuie să o cultive şi să o subvenţioneze, îmi scot, acum la început de an şcolar, pălăria şi le urez succes şi şansă! Şi sper să nu emigreze chiar toţi.
Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |