Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cartea şi tabloul (II)

GALERIE
Petru Bejan
  • Petru Bejan
- +

Percepţia „distrată”, dictată de stimulii spectaculosului cotidian, este înlocuită cu o alta, superficială, grăbită şi „distantă”. În virtutea acesteia, este desuet astăzi să mai „pui mâna” pe carte, dar şi să priveşti „cu proprii ochi” un tablou.

Apariţia tiparului a avut urmări decisive în privinţa posibilităţilor de stocare şi difuzare ale informaţiei. Noua tehnologie de imprimare a cărţii va încuraja simţitor acele conduite specifice individualismului modern. Scrisul nu mai este exclusiv aristocratic, nici doar monopol privat. Ideile oricărui „scriitor” se pot dispersa rapid şi pe teritorii întinse. Din experienţă subiectivă (cazul jurnalului intim), textul devine un mod de comunicare. El reţine îndeosebi ceea ce şochează, scandalizează şi provoacă. De aceea trebuie să fie direct, clar şi uşor de citit - ca ziarele din vremurile noastre. În Franţa, patria raţionalismului modern, un Descartes, de pildă, consimţea să-şi ajusteze pretenţiile filosofice, redactând (şi) în franceză al său Discurs despre metodă, „pentru ca şi femeile să poată înţelege ceva din acesta” (afin que les femmes elles-mêmes puissent y entendre quelque chose). În joc erau nu neapărat idiosincrazii la adresa „paradigmei feminine” a cititorului, cât nevoia de a da scrierii sale un caracter public, accesibil, nediscriminatoriu. Pe măsură ce devine mai uşor de multiplicat, cartea va încuraja circulaţia ideilor, contribuind la fireasca şi necesara „democratizare” a culturii. Privită retrospectiv, proliferarea bibliotecilor şi a librăriilor (extensiile comerciale ale celor dintâi) trebuie considerată de bun augur.  

Cum s-a conturat însă traseul evolutiv al imaginii? Reuşeşte aceasta să compenseze în vreun fel insuficienţele cuvântului? Pentru antici, imaginea era „imitaţie” a realităţii. Cu toate acestea, văzul trece drept simţul prin excelenţă, cel care, bine „impresionat”, poate reţine şi selecta esenţialul. Marshal McLuhan argumenta undeva că modelele percepţiei glisează imperceptibil, astfel încât raportul dintre simţuri se poate modifica în favoarea unuia sau altuia, pe măsură ce evoluează performanţele tehnice exterioare. Cultura vizuală este determinată de inventarea alfabetului fonetic abstract, care convertea sunetele, la modul arbitrar, în simboluri grafice. Ochiul a câştigat pondere în raport cu urechea, imaginea în raport cu scrierea, văzul faţă de auz, cuvântul vorbit şi ascultat faţă de cel scris şi citit. 

Avem temeiuri să elogiem această „civilizaţie a imaginii”? Sau, mai degrabă, să stigmatizăm ceea ce apare drept o „derivă imagistică”, anticipând efecte fatale? Reprezentarea şi expresivitatea sunt funcţiunile principale ale imaginii. Aceasta „reprezintă” un obiect, o persoană, o idee, un eveniment, o altă imagine, în expresia optimă - figurativă sau nu. Fiind întotdeauna imagine… a ceva, i se atribuie un caracter secund sau derivat în raport cu lucrul a cărui „copie” este, motiv pentru care a fost multă vreme depreciată în scrierile teoretice, cum şi obiect al unor severe dispute iconoclaste. În raport cu limbajul cuvintelor, imaginea se etalează simţurilor într-o manieră directă, accesibilă, nu întotdeauna codificată simbolic. Abstracţia, în schimb, poate desemna fără să figureze lucrul în termeni reproductivi. „O imagine valorează cât o mie de cuvinte”, spunea cineva, anticipând că expresivitatea imaginii ajunge să o surclaseze serios pe cea a cuvântului, adică a scrisului şi vorbirii.

Dacă ne raportăm la experienţele culturale recente, constatăm o nouă repliere a simţurilor, una care solicită în exces văzul şi auzul, adică percepţia imediată, necenzurată reflexiv. Privitul şi ascultatul câştigă prim-planul preocupărilor. Monitorul calculatorului ne confiscă atenţia ore întregi. La fel, telefoanele mobile. Succesul benzilor desenate, fotografiei publicitare şi divertismentului televizual nu este întâmplător. Voluptatea comunicării instantanee, multiplicarea soluţiilor care o fac posibilă, mobilizarea prioritară a simţurilor „superficiale” îşi au ca pandant o anume „tabloidizare” a percepţiei. În virtutea acesteia, reţinem înainte de toate ceea ce „sare în ochi” sau ne frapează urechile. Tocmai din acest motiv, mass-media îşi calibrează ofertele pentru a livra publicului ceea ce caută: scandalul, vulgaritatea şi stridenţa. Agresat la tot pasul de imagini ostentative şi de zgomot, dispozitivul nostru receptiv a ajuns în impas; vedem şi înţelegem tot mai greu.

Ce ne spun statisticile recente? Că puţini dintre concitadinii noştri au intrat vreodată într-o librarie, că şi mai puţini au călcat cu premeditare într-un muzeu. Cartea şi tabloul - reperele culturale de căpătâi altădată - par să-şi fi sleit forţa de atracţie. Lectura pe tableta electronică, audiţia leneşă de texte în difuzoare sau căşti, „vizitele” în galeriile on-line, accesibile pe ecranul calculatorului, au devenit obişnuinţe anevoie de temperat. Percepţia „distrată”, dictată de stimulii spectaculosului cotidian, este înlocuită cu o alta, superficială, grăbită şi „distantă”. În virtutea acesteia, este desuet astăzi să mai „pui mâna” pe carte, dar şi să priveşti „cu proprii ochi” un tablou.

Aşa o fi, oare? Eu, unul, refuz să mă raliez… 

Petru Bejan este profesor universitar doctor, director al Departamentului de Filosofie din cadrul Universităţii ”Al.I.Cuza” şi membru al AICA (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri