Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
În vremurile moderne banii de hârtie şi monedele de metal sunt de la sine înţeles mijloacele generalizate prin care oamenii obţin sau scapă de bunuri. Dar în vremurile mai vechi multe alte obiecte puteau fi înzestrate cu valoare monetară. Deşi nu mai sunt folosite în ziua de azi, ele ne reamintesc totuşi de marea diversitate culturală a lumii.
Mult timp sarea a servit drept monedă în diferite zone ale lumii. Ba chiar cuvântul “salariu” derivă din latinescul “salarium”, care pentru romani desemna solda măsurată în cantitatea de sare ce putea fi cumpărată cu ajutorul acesteia. În Africa de Est este principala monedă de schimb în cursul Evului Mediu.
Sarea nu era singurul mijloc de schimb….comestibil. Să luăm de pildă brânza Parmigiano, pe care la un moment dat în Italia băncile o acceptă chiar ca dobândă. În America Centrală boabele de cacao reprezentau unul dintre cele mai comune mijloace de schimb. În Asia Centrală oamenii foloseau un soi de “cărămizi” din arborele de ceai, foarte utile şi pentru că dacă nu ieşea tranzacţia, se puteau fierbe şi consuma.
Oamenii mai apelau şi la diverse ornamente, precum crucea Katanga, un mic obiect în forma literei X. Ornamentele se fabricau mai întâi în Republica Democrată Congo, în regiunea minieră Katanga, dar treptat devin cele mai frecvente monede de schimb din Africa. Crucile se realizau din cupru şi cântăreau în jur de o jumătate de kilogram. Adesea privite ca simboluri ale unei bogăţii extraordinare, crucile se foloseau totuşi extensiv în comerţ, la vânzare-cumpărare. De asemenea exista şi frecventul obicei ca o persoană decedată să fie îngropată cu crucile Katanga rămase. Pentru că se făceau din cupru şi aveau dimensiuni relativ mari, puteau să fie şi topite şi remodelate ca unelte. Ca valoare, cu o astfel de cruce aveai posibiliatea de a cumpăra 11-12 kilograme de făină.
Din nefericire pentru veveriţe, ruşii din evul mediu se obişnuiseră să le întrebuinţeze blănurile la troc. Şi mai mult, dacă blănurile aveau rol de bani, ghearele serveau drept..mărunţiş. bizarul obicei a avut şi un beneficiu neaşteptat. Cum ciuma era purtată îndeosebi de rozătoare, diminuând populaţia de veveriţe ruşii s-au mai salvat de câteva epidemii. În Finlanda contemporană se mai păstrează pe alocuri cutuma, blănurile de veveriţe având o valoare standard de 3 cenţi.
Cartofii de Bafia funcţionau foarte bine ca monedă pe teritoriul actualei republici Camerun. Ciudata formă de schimb era preţuită nespus şi folosită la toate tranzacţiile importante din regiunea Bafia. Ne oferă totodată şi o informaţie privind percepţia asupra femeii, care avea un preţ determinat: 30 de cartofi…făcuţi piure. Şi soţiile se scoteau la vânzare.
În Ghana, vechea populaţie Lobi, care se ocupa îndeosebi cu agricultura, a întâlnit în activităţile de pe câmp o mare varietate de şerpi. Pentru a se proteja, simbolic, îşi făureau şerpi de fier pe care fie îi purtau, fie îi aşezau pe altare acasă. Aveau o însemnătate atât de mare încât se exploata şi rolul lor comercial. Meşterii se străduiau să le dea o tentă cât mai realistă, reprezentându-i în curbe pentru a crea iluzia mişcării.
Citeşte mai multe pe Historia.ro
Cuvinte cheie: + crucea Katanga, bani istorie
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |