Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Pentru chinezi, nu există un început al lumii, un Demiurg. Au fost scutiţi de angoase cum sunt „păcatul originar”, sau ”alungarea din Paradis”. Ordinea se creează şi se menţine de la sine. Există un centru, dar matricea vieţii este vidul, vidul plin, plin de potenţialităţi, rădăcină a vieţii. Omul este, cum îl arată şi ideograma, un intermediar dorit virtuos între Cer şi Pământ, un veşnic pelerin pe Cale, la infinit.
Chinezii nu au predicatul ”a fi”, acesta e subînţeles. Dar cultura lor e mai puţin bazată pe teorie şi mai mult pe practică, e una aplicativă, pragmatică, una foarte deschisă spre diferite oportunităţi. Acţiunea e măsura cunoaşterii. Wu-wei, un fel de acţiune prin non-acţiune. Numele lucrurilor le determină natura. Numele determină întreaga realitate. Fiecare îşi caută calea (dao), de la care încearcă să nu se abată. Gândirea lor e una procesuală, cultivând armonia. Nu există model cauzal, cartezian, dualist. Totul curge şi se schimbă firesc, legic, de la sine. Realitatea e un continuum ce evoluează ciclic. Timpul deschide nu închide. China ne oferă astăzi un model inedit în istorie, dar unul care pare să funcţioneze. Se va vorbi cred, tot mai mult şi despre o viziune chineză asupra globalizării, una originală, lipsită de radicalismele şi de obsesiile Occidentului, una mai puţin alienantă.
În timp ce americanii îşi risipesc forţele prin Orientul Mijlociu, în confruntarea cu un islamism foarte viril, şi în Estul Europei, unde Rusia tinde să se reafirme manu militari, China tace şi face, devenind un mare dragon roşu. Se spune că Barack Obama, după ce a văzut rezultatele la votul din Congres, a fost cuprins de un somn greu. În vis i s-a arătat un dragon roşu fioros, care scotea flăcări pe nări şi căscase asupra lui o gură uriaşă. În vis, speriat, preşedintele american l-a întrebat pe dragon: ”Ei şi-acum ce-o să faci, o să mă mănânci?” La care dragonul răspunde prompt: ”De unde să ştiu eu, e visul tău…”.
E coşmarul multor americani. Depinde şi de ei dacă vor ceda leadershipul. Deocamdată au nevoie de China ca de un frate siamez, deşi vitreg, e adevărat. Dintre cei doi ”fraţi” unul produce, celălalt consumă, unul economiseşte, celălalt se împrumută, unul exportă, celălalt importă. Pe ansamblu se realizează un echilibru. Dar cât credeţi că mai poate dura situaţia actuală şi cam cine credeţi că procedează corect şi va câştiga? Mai ales că ţara din Asia, noul centru al economiei mondiale, are alături şi celelalte ţări din BRICS, sau Tratatul de la Shanghai, iar mai nou îşi adună aurul din lume, pentru a lansa o nouă monedă internaţională, yuanul de aur, menit să înlocuiască dolarul din calitatea sa de monedă de referinţă la nivel mondial.
Deşi are încă unele vulnerabilităţi pe mări şi sub mări, în aer, dar şi teritoriale (Taiwanul, Tibetul, uigurii ş.a.), nu văd cum China ar mai putea fi oprită. Americanii au obosit şi nu-şi vor putea rostogoli datoriile la infinit, Europa a îmbătrânit şi stagnează cum numai Japonia mai reuşeşte, aşa că cine să preia leadership-ul? Dar China nu-şi doreşte să facă pe jandarmul universal. În mentalitatea lor, un conducător bun nu trebuie să impună celorlalţi, ci să devină un model care să atragă. Dominaţia sa va fi de un alt tip, mult mai discret şi integrator. În aceste condiţii, multe conflicte locale vor perpetua şi lumea va fi o vreme un loc periculos. S-ar putea ca secolul ce urmează după 2030 să fie unul chinez. Dar nu cred într-un conflict global cu acest scop.
Pentru chinezi, nu există un început al lumii, un Demiurg. Au fost scutiţi de angoase cum sunt „păcatul originar”, sau ”alungarea din Paradis”. Ordinea se creează şi se menţine de la sine. Există un centru, dar matricea vieţii este vidul, vidul plin, plin de potenţialităţi, rădăcină a vieţii. Omul este, cum îl arată şi ideograma, un intermediar dorit virtuos între Cer şi Pământ, un veşnic pelerin pe Cale, la infinit. Mult înainte de Aristotel, Lao-Zi vorbea despre ”Mişcătorul Nemişcat”, care învârte roata Universului, astfel încât am putea crede că Stagiritul s-a inspirat din gândirea chineză, deşi împăratul Qin, cel care a unificat China, a pus să fie arse toate marile cărţi de înţelepciune din vechime, pentru ca istoria să înceapă cu el. S-au pierdut astfel multe comori de înţelepciune, dar unele au scăpat totuşi.
Ceea ce ne poate părea contradictoriu între diferite constructe ale gândirii chineze este de fapt complementar, ca în foarte subtilul simbol Yin-Yang. De pildă: transcendent-imanent, spirit-trup, subiect-obiect, întreg-parte, bine-rău reprezintă în gândirea chineză nişte complementarităţi şi nu antinomii cum ne-am repezi noi să credem. Avem de-a face, de fapt, cu o cultură ternară, o cultură a suflului (Qi), acesta intervenind în fiecare relaţie din aceasta între opuşi şi realizând unitatea. Relaţia este astfel un fapt fundamental. La fel între Cer şi Pământ, între Tată şi Fiu, între Vid şi Plin ş.a.m.d. Calea de mijloc sau ”calea regală” e cea care stabileşte ordinea vieţii. Să dăm exemplu şi un vis chinez, în care un împărat adormit a visat că era fluture (ştim cât trăieşte un fluture), dar la trezire nu mai era sigur dacă el a visat că era fluture, sau fluturele a visat că era împărat. Pentru a înţelege modul chinez de gândire, ar trebui să înţelegem asemenea pilde, cum ar trebui să-l înţelegem şi pe pictorul care a pictat un peisaj atât de frumos, încât la sfârşit a dispărut în tablou…
Tiberiu Brăilean este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii “Al.I. Cuza” Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |