Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Cifrele de care trebuie să le fie ruşine tuturor politicienilor ieşeni

GALERIE
fonduri-investitii-bani
  • fonduri-investitii-bani
- +

Intre 1991 şi 2013, potrivit unui clasament întocmit de Registrul Comerţului, Iaşul a atras doar 0,51% din total investiţiilor străine subscrise de firmele cu capital străin la nivel naţional. Acesta înseamnă doar 528 milioane de euro în 22 de ani. Potrivit acestui indicator judeţul se clasează pe locul 24 la nivel naţional, fiind depăşit de Bacău sau Suceava.

Iaşul stă pitit, în eşalonul secund, la capitolul investiţii străine, având indicatori inferiori chiar şi faţă de alte judeţe din Moldova. Aşa rezultă dintr-o centralizare realizată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pe baza datelor privind societăţile cu participare străină la capital şi valoarea capitalului social subscris, în perioada 1991-2013, la nivel naţional. Timp de 22 de ani, antreprenorii străini au subscris în firmele înregistrate în Iaşi suma de 2,3 miliarde de lei (aproximativ 528,3 milioane euro, la cursul actual), reprezentând 0,51% din totalul naţional conform calculelor ONRC. Cu acest „scor”, Iaşul prinde abia locul 24 la nivel naţional, în timp ce în Bacău, clasat pe nouă în top, în perioada 1991-2013 a reuşit să atragă 1,95% din suma totală subscrisă, de aproape patru ori mai mult decât „capitala” Moldovei. Mai mult decât atât, din Moldova, şi judeţul Suceava a luat faţa Iaşului, clasându-se pe locul 21, suma subscrisă fiind dublă. Capitala a luat spuma, mai bine de jumătate din totalul naţional subscris figurând în dreptul municipiului Bucureşti. Judeţele Ilfov şi Timişoara ocupă poziţiile doi şi trei în topul realizat în funcţie de valoarea capitalului social subscris.

 
 
Firme multe, dar fără putere
 
 
În intervalul amintit, pe întreg teritoriul naţional, 192.416 unităţi econimice au fost constituite de investitori de altă naţionalitate decât cea română, doar 1,53% dintre acestea fiind înregistrate în judeţul Iaşi. Astfel, între 1991 şi 2013, Iaşul se poate lăuda că a găzduit 2.945 de societăţi cu participare străină la capital, indicator care plasează judeţul pe poziţia a 12-a la nivel naţional, fiind măcar „campioana” regiunii de Nord-Est la acest capitol. Capitala a captat interesul la aproape jumătate din investitorii decişi să pornească o afacere în România, în Bucureşti fiind deschise 86.171 de astfel de societăţi. Celelalte două poziţii ale podiumului sunt ocupate de judeţele Timiş (13.264) şi Cluj (7.986), potrivit datelor ONRC. În acest top, devansând clar Iaşul, se poziţionează în ordine judeţele Bihor, Ilfov, Constanţa, Arad, Braşov, Sibiu, Mureş şi Prahova, ultima din acest lung şir având în perioada amintită 3.671 de societăţi constituite de antreprenori din străinătate. La polul opus sunt judeţele Gorj (538), Ialomiţa (522), Tulcea (484), Teleorman (463). „Lanterna roşie” este judeţul Vaslui, cel mai neatractiv pentru investitorii străini potrivit datelor statistice. De mai bine de douăzeci de ani de când s-a dat liber la „privatizare” doar 375 de străini s-au aventurat în economia judeţului vecin, înregistrând sub o formă sau alte diverse unităţi economice.
 
 
Italienii au cele mai multe firme
 
 
Italienii reprezintă, de departe, cel mai important contingent de investitori prezent la nivel naţional în decursul a două decenii. În clasamentul primelor 50 de ţări după pariciparea străină la capitalul social total subscris, în perioada 1991-2013, în drepul cetăţenilor din “Cizmă” figurează peste 37.000 unităţi economice. Germanii au constituit 20.146 de societăţi, iar poziţia a treia revine Turciei, cu 13.461 de “redute” la noi în ţară. Vecinii unguri au fost foarte activi în economia naţională, în acţionariatul a 12.266 societăţi fiind înregistraţi cetăţeni ai acestei ţări. În ultima lună din 2014, 11 societăţi cu capital străin au fost înregistrate în Iaşi, indicator care lasă judeţul pe locul 12 naţional. Circa 11,2 milioane de lei au fost subscrişi în luna decembrie a anului trecut de antreprenori de altă naţionalitate în firme nou înfiinţate în judeţul nostru. Pe de altă parte, în clasamentul primelor 40 de societăţi după participarea străină la capitalul social total subscris, în echivalent valută, în luna decembrie 2014, Iaşul nu are nicio reprezentantă. Vantage Driller Roco din Bucureşti, firmă cu acţionariat cipriot, este prima la acest capitol, valoarea capitalului social subscris fiind de 728,1 milioane euro, fiind urmată de Leroy Merlin România SRL, Baumax România SRL, respectiv Bergenbier SA. Doar 15 societăţi din primele 40 sunt localizate în afara Bucureştiului, cele mai multe în Prahova, patru la număr.
 
 
“Ban la ban trage!”
 
 
“Decalajul economic dintre noi şi alte zone ale ţării este evident în ciuda faptului că Iaşul este un centru universitar şi cultural important. Probabil că influenţa estică şi faptul că în această zonă nu există un nod comercial face ca afacerile derulate să fie mai puţine, veniturile să fie mai mici şi să existe un număr redus de locuri de muncă. După cum se spune «Ban la ban trage!», prioritare sunt atragerea investitorilor şi dezvoltarea afacerilor. Acest lucru va fi posibil dacă prin eforturi conlucrate ale administracţiilor locale cu mediul de afaceri va fi promovată o strategie de atragere a investitorilor şi vor fi oferite pachete de facilităţi acestora, din care nu trebuie să lipsească un aeroport complet modernizat, nu doar o pistă, drumuri foarte bune, terenuri la preţuri mici sau gratis. Tot ca măsuri în acest sens, trebuie amintite relaxarea traseelor birocratice ale documentelor şi încurajarea firmelor locale care lucrează cu parteneri din străinătate. Avem avantajul unei forţe de muncă ieftine şi bine pregătite”, a punctat Cristi Stanciu, liderul grupului PSD din Consiliul Judeţean (CJ). În schimb, liberalul Cristian Adomniţei, preşedintele CJ, spune că trebuie o analiză atentă a acestor date, nu doar de suprafaţă, putând fi oricând subiect chiar şi de conferinţă. “Nu ştiu de unde aveţi aceste date, dar răspunsul la întrebări nu poate fi sintetizat în câteva fraze. Dezvoltarea infrastructurii, şi aici mă refer la aeroport şi autostradă, va atrage mai mulţi investitori din străinătate”, a răspuns scurt Adomniţei.
 
 
De ce este Clujul mai bine văzut?
 
 
Reprezentanţii mediului de afaceri din Iaşi spun că judeţul Cluj este mai bine receptat la centru prin prisma gândirii pe termen lung a actorilor din mediul de business şi politic. “Mi se pare firesc. Lipsa infrastructurii şi-a spus cuvântul! Oricum, dinspre Vest spre Est bate vântul. Să vă dau şi un mic exemplu: s-a vorbit în urmă cu două zile la Bucureşti în cadrul unei reuniuni despre Cluj 2035. Şi universităţile lor, dar mai ales cea de Medicină, au mai multe specializări, inclusiv în limba engleză. În domeniul IT, circa 100 de firme noi cu câte 100 de salariaţi sunt în grafic pentru Cluj-Napoca. Iaşul trebuie să transforme starea precară a regiunii de Nord-Est în avantaj strategic, dar pentru acest lucru trebuie să-şi dea mâna partidele politice cu mediul de afaceri. Avem posibilitatea să învăţăm din greşelile altora. Trebuie însă o strategie pe termen lung. La Bucureşti este mult mai bine receptat Clujul tocmai pentru stategiile pe temen lung, în care se implică atât mediul de afaceri, cel politic dar şi societatea civilă. Spre exemplu, Cluj 2035 de care vă spuneam”, afirmă Neculai Viţelaru, preşedintele Federaţiei Patronale a IMM din Regiunea Nord-Est.
 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri