Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Editorii şi autorii de cărţi contestă studiul făcut public de minister prin care se arată că jumătate dintre români au citit cel puţin o carte în fiecare lună în ultimul an. „Bunul meu simţ îmi spune că nu e deloc aşa“, arată unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori ieşeni. „Există multe cercetări din anii trecuţi care spun că 52% dintre români n-au citit nicio carte în ultimii ani“, contrazice cifrele Dan Lungu, scriitor şi directorul Muzeului Literaturii Române din Iaşi.
Studiul din care reiese că în anul 2014 un român din doi a citit câte o carte pe lună a ajuns de râsul curcilor. Acest studiu de consum cultural a fost finanţat de Ministerul Culturii şi a creat un val de consternări în rândul editurilor şi al autorilor de cărţi din România. Cum văd scriitorii ieşeni aceste rezultate, în condiţiile în care în 2013 a reieşit că un român din doi citeşte doar o carte pe an, în cadrul unui Eurobarometru. Cum a crescut de 12 ori consumul de carte de la un an la altul ne spun specialiştii.
„Nu-i adevărat, e o eroare. Să se ia în calcul publicaţiile autorilor contemporani, o parte dintre cei din Iaşi au simţit-o pe pielea lor, eu ştiu din interior. Dacă o editură publică o carte într-un tiraj de 1.000 de exemplare, din care se vând pe an 400-500, dacă se vând, cu un calcul simplu vezi că nu ai cum să ai procentajul acesta. Statistic, se iau publicaţiile şi se împart la public, ori invers. Vânzările arată că se cumpără foarte puţin la noi, în comparaţie cu alte ţări“, a declarat Briscan Zara, autor şi publicist ieşean.
Calculele nu ies nici de culoare
Dacă nu se cumpără cărţi din librării, atunci aţi spune că un român din doi se împrumută lunar la biblioteca din sat, ori din oraşul în care trăieşte. Şi această variantă care ar duce la realitatea barometrului este contestată.
„Dacă studiul nu e făcut pe mediul rural şi urban, atunci e eronat din prima pentru că la ţară nu citeşte lumea. La oraş... sunt oraşe fără librării, iar bibliotecile nu mai au de mult bani de achiziţii noi, licitaţiile de la minister care se organizau în fiecare an nu s-au mai organizat de cinci ani. Probabil că barometrul a fost făcut doar în oraşele mari, ori în Bucureşti, dar mă îndoiesc că ar ieşi chiar şi aşa acest rezultat. Publicul român este preponderent feminin, la noi în ţară citesc femeile de vârsta a doua, acesta e pilonul de bază al publicului cititor. Nu putem vinde literatură SF ori thriller, deoarece bărbaţii citesc puţin. Ne trebuie romane de dragoste, multă psihologie feminină. Printre cele mai vândute titluri de la noi se numără «Exerciţii de echilibristică» de Tudor Chirilă, «Cel care mă aşteaptă» de Parinoush Saniee, deoarece este literatură orientală cu situaţia femeii în Orient şi prinde la public şi «Eu sunt Malala» de Malala Yousafzai şi Christina Lamb, deoarece oamenii vor să vadă cine este această fetiţă care a obţinut Premiul Nobel pentru Pace“, a explicat fenomenul Vlad Vânătoru, director vânzări la Editura Polirom.
Malala Yousafzai, în vârstă de 17 ani, este cea care a primit anul trecut Premiul Nobel pentru Pace. Fata a fost împuşcată în cap de talibani în urmă cu trei ani pentru că a militat pentru dreptul fetelor la educaţie. Malala este cea mai tânără laureată din istoria de 114 ani a Nobelului.
Studiul Ministerului, o „făcătură“
Potrivit acestui studiu, peste 70% dintre români au declarat că nu merg deloc la bibliotecă pentru a citi (pagina 54, Graficul 8), iar 12% merg la bibliotecă cel mult o dată pe an. În aceste condiţii, piaţa de carte din România ar trebui să beneficieze de pe urma setei de citit a celor chestionaţi şi să crească exponenţial, lucru tocmai contrazis de către cei de la Polirom. Acest studiu controversat a fost făcut public recent la Bibioteca Naţională în prezenţa ministrului Culturii, Ionuţ Vulpescu. Acesta arată faptul că 50% dintre români citesc cărţi în fiecare lună, în condiţiile în care tot în acest studiu se arată că 48% dintre cei de la oraşe au declarat că citesc lunar o carte. Aceste cifre arată clar că este o eroare, deoarece cei din mediul urban sunt mult mai bine conectaţi la infrastructura de bunuri culturale şi este imposibil ca oamenii de la ţară să citească la fel de mult ca cei de la oraş. Cu toate acestea, studiul „optimist“ realizat de Ministerul Culturii a fost salutat de ministrul Vulpescu, care a lăsat să se înţeleagă faptul că studiul şi datele pe care le conţine vor sta la baza elaborării politicilor culturale ale Ministerului Culturii în perioada următoare.
Reamintim că Institutul de Statistică al Comisiei Europene, Eurostat, a publicat în 2013 un studiu în care România apare cu un consum de cultură scrisă în scădere îngrijorătoare, doar 51% dintre români declarând că au citit o carte în ultimul an, cu 7% mai puţini decât la precedentul Eurobarometru din 2007. Aceste date care nu au fost contrazise la acea vreme de nimeni, cad în dezacord cu studiul făcut de minister şi publicat luna aceasta, din care reiese că românii citesc de 12 ori mai mult. „Bunul meu simţ îmi spune că nu e deloc aşa. Noi avem o problemă deja şi cu cititorii de ziare. Oamenii în general zic că citesc doar ca să se dea mari“, a specificat Cătălin Mihuleac, scriitor. Un alt scriitor ieşean este de aceeaşi părere: „Există multe cercetări din anii trecuţi care spun că 52% dintre români n-au citit nicio carte în ultimii ani“, a specificat Dan Lungu, scriitor ieşean şi directorul Muzeului Literaturii Române din Iaşi. Vizibil încurcat de întrebarea noastră şi de acest studiu, unul dintre cei mai mari poeţi ai României a spus fără niciun entuziasm: „În toată ţara nu mai citeşte nimeni. Citesc ăia care mai scriu, pe care îi mai interesează“, spune sec şi scurt poetul ieşean Emil Brumaru.
Ce spun reprezentanţii editurilor din România
Cu privire la această situaţie, Asociaţia Editorilor din România s-a sesizat şi explică concret de ce acest studiu este o „făcătură“. „Presupunând că ar fi adevărată afirmaţia că un român din doi citeşte o carte pe lună, piaţa de carte din România ar trebui să ajungă aproape de 500 de milioane de euro pe an, faţă de maximum 100 de milioane cât este în prezent, incluzând aici şi manualele, şi auxiliarele şcolare sau ediţiile de chioşc. Un calcul aproximativ arată că se citesc şase cărţi pe an pe cap de locuitor, înmulţit cu 4 euro pe carte ar veni ca preţul mediu al unui volum şi cele 20 de milioane de locuitori ar trebui să ducă România între fruntaşele Europei, cu 480 de milioane de euro cheltuiţi anual pe cărţi, departe de orice evaluare realistă. Solicităm, aşadar, Institutului pentru Cercetare şi Formare Culturală să revizuiască în consecinţă comunicatele de presă şi materialele informative, iar Ministerul Culturii să ţină cont de observaţiile de mai sus în elaborarea politicilor sale publice!“, a declarat Mihai Mitrică, director executiv în cadrul Asociaţiei Editorilor din România.
Cuvinte cheie: + citesc, român, carte, statistica, ieşeni
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |